Soarta României în Schengen, pusă la cale de Austria şi Olanda: "Suntem uniţi în obiecţia noastră faţă de extindere în acest moment"

În timp ce miniştrii lor de Interne se întâlneau la Stockholm cu ceilalţi colegi din UE pentru a discuta despre migraţie la o reuniune informală, cancelarul austriac Karl Nehammer l-a primit joi la Viena pe premierul olandez Mark Rutte, pentru a discuta pe aceeaşi temă. Ambii politicieni s-au opus în decembrie aderării României şi Bulgariei la Schengen şi par să fie în continuare pe aceeaşi lungime de undă, menţinându-şi poziţia, relatează presa austriacă, citată de news.ro.

• Formula 1, Marele Premiu de la Imola. Max Verstappen va pleca din pole position. Cursa, LIVE duminică de la ora 16:00, pe Antena 1 și în AntenaPLAY

Cancelarul Nehammer şi premierul Rutte au subliniat legăturile strânse dintre Austria şi Olanda. "Suntem uniţi în obiecţia noastră faţă de extinderea Schengen în acest moment", a anunţat cancelarul austriac, citat de Kronen Zeitung.

Ţările de Jos şi Austria doresc să ceară împreună soluţii în lupta împotriva migraţiei ilegale în cadrul summitului extraordinar al UE programat la începutul lunii viitoare. Nehammer a spus că este important faptul că are loc această reuniune la vârf. "S-a aşteptat mult prea mult timp până să se întâmple asta", a menţionat el. 

"Schengen nu va supravieţui"

Premierul olandez Mark Rutte a declarat joi, în timpul întâlnirii sale cu cancelarul Karl Nehammer, că a constatat "un consens în formare" în UE, însă crede că va fi nevoie de mai multe summituri ale UE pentru a rezolva aceste probleme. Când s-a convenit asupra acordului UE-Turcia privind refugiaţii în 2016, a fost mai uşor, a declarat premierul olandez. Acum, a spus el, UE are o multitudine de probleme, inclusiv Schengen, Frontex, sistemul Dublin şi repatrierile. "Trebuie să ne întoarcem la regulile de la Dublin", a cerut Rutte, altfel "Schengen nu va supravieţui", a avertizat premierul olandez.

La rândul său, Nehammer a reiterat cererea de sprijin financiar din partea UE pentru Bulgaria şi Grecia pentru protecţia frontierelor externe ale UE. Nehammer a spus că Austria, ca şi Olanda, a avut aceleaşi probleme cu transferul refugiaţilor. Austria şi Olanda s-au opus în decembrie aderării Bulgariei la Schengen, în timp ce în cazul României, numai Austria a obiectat, însă cele două ţări sunt tratate la pachet.

Nehammer a acuzat Comisia Europeană, care nu doreşte să finanţeze garduri la frontiere, că are o "abordare ideologică" a problemei. Direcţiile pentru protecţia frontierelor externe ale UE includ şi măsuri de construcţie. Nu este "corect ca Bulgaria să fie lăsată singură cu costurile", pentru că în realitate, poliţiştii de frontieră bulgari protejează şi frontierele Austriei şi Olandei.

"Aceasta nu este o chestiune ideologică, ci una pragmatică", a spus Nehammer. "Trebuie să fii flexibil şi creativ. De asemenea, este necesară finanţarea echipamentelor tehnice, a personalului şi a dronelor. Este esenţial ca ţări precum Bulgaria şi România să primească sprijin. Un gard care nu este monitorizat nu este o barieră", a punctat cancelarul austriac.

Bruxelles-ul nu vrea să finanţeze construcţia de garduri

"Dacă vrem ca UE să rămână un refugiu sigur pentru refugiaţi, trebuie să ne asigurăm că numărul acestora este gestionabil", a declarat la rândul său premierul Rutte. Este clar că sunt necesare mai multe măsuri de gestionare a frontierelor externe, a spus el. Cu toate acestea, Rutte a susţinut că nu trebuie să i se spună Comisiei Europene ce să finanţeze - o remarcă ce aparent pare să fie o săgeată la adresa interlocutorului său austriac.

Zilele trecute, în timpul unei vizite efectuate luni la graniţa bulgaro-turcă, Nehammer a cerut fonduri UE în valoare de două miliarde de euro pentru extinderea gardului de frontieră al Bulgariei. În conformitate cu sistemul Dublin, prima ţară în care ajunge un refugiat este responsabilă pentru procedurile de azil, însă, în practică, sistemul nu a funcţionat în mod adecvat în UE.

„Veto-ul Austriei la Schengen nu s-a aflat pe agenda reuniunii miniştrilor de interne ai UE de la Stockholm, dar încă de săptămâna trecută a fost clar că reprezentanţii ţărilor blocate, România şi Bulgaria, vor folosi partea bilaterală a reuniunii pentru a discuta această problemă controversată cu ministrul de interne Gerhard Karner. Se spune că starea de spirit nu a fost entuziasmantă, dar cel puţin se apropiaseră mai mult în domenii de posibilă cooperare. Ar putea exista mai multă cooperare poliţienească în lupta împotriva traficanţilor, mai mult schimb de informaţii şi de echipamente tehnice, după caz”, a scris, la rândul său, cotidianul Kleine Zeitung, care precizează că Bruxelles-ul se împotriveşte finanţării construcţiei unor garduri.