Ucraina sugerează României să doboare dronele şi rachetele de lângă graniţă şi să nu mai adopte tactica "tăcerea mieilor", după incidentul din Ceatalchioi

Război în Ucraina. Consilierul prezidenţial Mihailo Podoliak a explicat vineri că Ucraina nu se aşteaptă ca NATO să declare război Rusiei pentru că o dronă militară a căzut luni pe teritoriul României, ţară membră a NATO, dar a cerut mai multă fermitate pentru a evita repetarea unor situaţii similare.

• Ce lideri europeni ar putea participa la summitul convocat de Macron, după ce SUA au exclus Europa de la negocierile de pace

"Poate că ar merita să puncteze mai ferm că este inadmisibil să se încalce spaţiul lor aerian?", a scris Podoliak pe contul său de pe reţeaua de socializare X (fostă Twitter), după incidentul din Ceatalchioi.Consilierul preşedinţiei ucrainene a sugerat o posibilă reacţie a României şi a altor ţări NATO care se învecinează cu Ucraina.

"De exemplu, acestea ar putea declara că sunt pregătite să doboare drone şi rachete pe o anumită rază pentru a-şi proteja graniţele", a adăugat Podoliak, care a mai spus că "nimeni nu se aşteaptă ca NATO să invoce articolul 5 şi să intre în război cu Rusia pentru că o bucată de metal a căzut pe un câmp românesc".

Consilierul biroului prezidenţial ucrainean a spus că "tăcerea" în legătură cu incidente precum cel de luni într-una din zonele României care se învecinează cu Ucraina face ca "Rusia să îşi permită să folosească spaţiul aerian" al ţărilor vecine Ucrainei "pentru a lansa atacuri cu rachete împotriva Ucrainei".

Mihailo Podoliak: Avem nevoie de acțiuni simple, nu de "tăcerea mieilor"

"Desigur, nimeni nu se așteaptă ca NATO să invoce articolul 5 și să intre în război cu Rusia pentru căderea unor bucăţi de metal pe un câmp din România. Nu este cazul. Rusia își permite să folosească spațiul aerian al României și al altor vecini pentru a lansa atacuri cu rachete asupra Ucrainei dintr-un singur motiv. Pentru că este liniște. Poate că ar merita să puncteze mai ferm că este inadmisibil să se încalce spaţiul lor aerian?

De exemplu, acestea ar putea declara că sunt pregătite să doboare drone şi rachete pe o anumită rază pentru a-şi proteja graniţele. În cele din urmă, punctul cheie este că este necesară ajutarea Ucrainei cât mai repede posibil cu sisteme suplimentare de apărare aeriană, pentru a le disloca în zonele de frontieră. Acest lucru va crește semnificativ securitatea țărilor care se învecinează cu Ucraina și va limita capacitățile speculative și provocatoare ale Rusiei. Avem nevoie de acțiuni simple, nu de "tăcerea mieilor", este mesajul complet al lui Mihailo Podoliak.

Potrivit autorităţilor de la Kiev, rachete ruseşti au trecut în mai multe rânduri, de la începutul războiului, graniţele sau spaţiul aerian al României, Poloniei şi Republicii Moldova, aceasta din urmă nefiind membră NATO.

SPRAVDI: Ascunderea și negarea incidentelor este o tactică greșită pentru vecinii Ucrainei

Şi SPRAVDI, Centru de comunicare strategică al Ucrainei a transmis un mesaj similar, că ascunderea și negarea unor astfel de incidente este o tactică greșită, pentru statele vecine ale Ucrainei, care permite Moscovei să testeze NATO. SPRAVDI propune mai multă presiune politică şi economică pe Rusia şi dotarea Ucrainei cu mai multe sisteme de de apărare aeriană.

"Teroarea rusă nu cunoaște granițe, nici măcar pe cele naționale. Rusia testează rezistența membrilor NATO cu explozii de drone în România  Pe 4 septembrie, dronele Shahed folosite de ruși pentru a ataca regiunea Ismail din Ucraina s-au prăbușit și au explodat în România. Atacurile teroriste rusești cu rachete și drone sunt o amenințare regională, nu doar o amenințare pentru Ucraina.

Teritoriile Moldovei și Poloniei au suferit în mod repetat de pe urma atacurilor rusești asupra Ucrainei. Infrastructura portuară vizată de Rusia este situată în imediata apropiere a României și Republicii Moldova, iar aceste țări sunt expuse unui risc imediat. Ascunderea și negarea problemei este o tactică greșită pentru statele vecine ale Ucrainei, care din când în când suferă de pe urma atacurilor rusești. Aceste provocări permit Moscovei să testeze disponibilitatea NATO de a se apăra.

Occidentul poate oferi două răspunsuri adecvate provocărilor rusești: impunerea presiunii politice și diplomatice și sancțiuni mai dure asupra Moscovei, precum și creșterea capacităților de apărare ale Ucrainei (în special, sistemele moderne de apărare aeriană)", a scris pe platfoma X SPRAVDI, Centru de comunicare strategică al Ucrainei.