Video ANIMAŢIE. Urmările prăbuşirii resturilor de dronă pe teritoriul ţării noastre. Românii din zonă se plâng că trăiesc un coşmar

Ministerul român al Apărării a anunţat că a identificat aseară, într-o zonă aflată la 400 de metri de portul ucrainean Izmail, "elemente care pot fi asimilate unor resturi de dronă". După două zile în care s-au contrazis cu oficialii ucraineni, care spuneau că resturi de drone ruseşti au căzut în România, oficialii au plecat pe teren.

Bucăţile de dronă prăbuşite în România

"Pe lângă ministru, astăzi la Ceatalchioi au fost prezenţi comandantul forţelor aeriene, navale şi şeful Armatei Române, generalul Petrescu", transmite Daniel Lare, reporter Observator. 

Bucăţile de dronă erau împrăştiate pe o rază mare. Resturi au fost găsite şi la 100 de metri de Dunăre, în apropierea satului Plauru. Anchetatorii au periat întreaga zonă. Rămăşitele sunt analizate acum de experţi militari, care vor stabili dacă fac parte dintr-o dronă lansată de ruşi.

Aparatul care ar fi căzut la noi costă 20.000 de dolari, este fabricat în Iran, cântăreşte aproape 200 de kilograme şi poate transporta 60 de kilograme de explozibil. Este greu detectat, de aceea armata lui Putin îl foloseşte cu predilecţie când atacă porturile ucrainene de la Dunăre.

Klaus Iohannis a negat iniţial totul

Preşedintele, care a insistat în ultimele zile că zona fluviului, unde bombardează ruşii, este supravegheată atent de MApN, şi-a schimbat astăzi discursul. 

"În cazul în care se confirmă că aceste elemente provin dintr-o dronă rusească, o astfel de situație ar fi complet inadmisibilă și o violare gravă a suveranității și integrității teritoriale ale României, stat aliat NATO", a declarat Klaus Iohannis, preşedintele României.

Informaţia că au căzut în România bucăţi din drone folosite de ruşi în bombardamentul portul ucrainenan Ismail a venit luni înainte de prânz de la ministerul de Externe. Imediat, Ministerul nostru al Apărării a transmis un comunicat în care a negat categoric incidentul, deşi Ucriana a publicat mai multe înregistrări video şi fotografii.

Ieri, analişti militari străini, un site specializat în geolocalizare și o televiziune din Germania au analizat imaginile ucrainienilor şi au identificat locul în care a explodat drona pe teritoriul românesc. La noi, de la preşedinte, la premier, miniştrii Apărării şi de Externe, toţi oficialii continuau să nege.

"Nu a existat nicio piesă, şi nicio dronă, şi nicio altă parte a vreunui dispozitiv care a ajuns în România. Noi avem control total asupra spaţiului nostru aerian. Am verificat absolut tot şi pot să liniştesc populaţia: nu a existat nimic ce a ajuns în România, însă da, suntem îngrijoraţi, fiindcă aceste atacuri au loc la o distanţă foarte mică de graniţa românească. Am avut chiar astăzi, mi-a spus domnul ministru, atacuri care au fost verificate la 800 de graniţa noastră", spunea Klaus Iohannis, preşedintele României.

Ministrul Apărării a recunoscut astăzi - l-a informat greşit pe preşedinte. "Este o eroare de comunicare din partea oficialilor pentru că pot pur şi simplu să spună că vedem, evaluăm situaţia, putea fi chiar o declaraţie de genul: nu ştim să fi lovit nicio localitate", susţine Constantin Ciorobea, contraamiral de flotilă (r).

Românii din zonă se plâng că trăiesc un coşmar

Românii care trăiesc pe partea românească a braţului Chilia spun că trăiesc un adevărat coşmar de când ruşii au început să ia la ţintă infrastructura portuară de pe malul ucrainean al Dunării.

"A căzut pe undeva pe câmp pe aici. Când au început alea să bubuie, am ieşit afară. Se vedeau gloanţele alea luminoase. Zgomotul era pe aici, pe deasupra noastră", povesteşte un localnic.

În ultimele zile, ruşii au lasat o ploaie de proiectile asupra porturilor ucrainene de lângă România. Azi-noapte au ales o nouă ţintă - portul Chilia Nouă, situat la doar 400 de metri de teritoriul nostru. În urma atacului un om a murit.

Preşedintele Zelenski, care a participat online la summitul Iniţaitivei Celor Trei mări, organizat la Bucureşti, a intrat cu întârziere la consultări, pentru că ruşii au bombrdat un oraş din regiunea Donețk. Acesta avertizează încă o dată că nicio ţară nu e în siguranţă, dacă Rusia iese învingătoare din război: "Rusia loveşte Ucraina acum, dar ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi avut succes? Dacă ar fi reuşit să facă din Ucraina un cap de pod, asta plănuia Putin". 

Nu este prima dată când fragmente din dronele sau rachetele cu care Rusia a atacat Ucraina au căzut pe teritoriul unui stat NATO. S-a întâmplat şi toamna trecută, când bucăţi de rachete au căzut în Polonia şi au ucis un om. În astfel de cazuri, ţările membre pot cere activarea articolului 4 din Tratatul Alianţei. Acesta prevede consultarea în chestiuni militare dacă "este amenințată integritatea teritorială, independența politică sau securitatea vreuneia dintre Părți". Este ultimul pas înaintea de temutul articol 5, care ar putea declanșa deliberări pentru un eventual răspuns militar comun. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰