Vladimir Putin spune că lansatoarele de rachetă din România sunt un pericol pentru Rusia: "Îngrijorările Rusiei au fost ignorate"

Preşedintele Vladimir Putin a acuzat marţi naţiunile occidentale că ignoră preocupările majore de securitate ale Rusiei, în urma refuzului SUA de săptămâna trecută de a accepta cererile Moscovei referitoare la Ucraina şi NATO, relatează CNBC.

• Jumătate de ţară intră sub cod galben de ploi torențiale, grindină și vânt. Zonele vizate. DETALII la Observator 17:00, la Antena 1
• "N-am întâlnit aşa ceva". Aglomeraţie în vămi după minicavanţa de Paşte. Românii s-au întros acasă din Bulgaria, Grecia sau Turcia

"Este deja clar acum că preocupările fundamentale ale Rusiei au fost ignorate", a spus preşedintele Rusiei într-o conferinţă de presă de marţi. "Lansatoarele de rachetă din România şi Polonia sunt o ameninţare pentru Rusia", a mai spus el după întâlnirea cu premierul ungar Viktor Orban.

Referitor la scutul american antirachetă, preşedintele rus a spus că, în cele două ţări, există lansatoare MK-41, pe care pot fi instalate sisteme ofensive Tomahawk, capabile să acopere teritoriul Rusiei pe mii de kilometri. "Ei bine, nu este asta o ameninţare pentru noi?", a întrebat retoric Vladimir Putin în aceeaşi conferinţă de presă.

Putin a spus că SUA vor "să conţină Rusia sub control" şi că se folosesc de Ucraina pentru a face acest lucru, reiterând poziţia Rusiei conform căreia orice posibilă apartenenţă a Ucrainei la NATO ”ar submina securitatea Rusiei”.

"Să ne imaginăm că Ucraina este membră NATO şi începe aceste operaţiuni militare. Ar trebui să intrăm în război cu blocul NATO? S-a gândit cineva la asta? Se pare că nu", a spus el, potrivit Reuters.

Cu toate acestea, Putin a spus că speră că dialogul cu privire la Ucraina va continua şi că trebuie găsită o cale pentru, aşa cum a spus el, "a proteja securitatea tuturor".

Comentariile preşedintelui rus au urmat discuţiilor cu premierul ungar Viktor Orban, cu care Putin are legături amicale, la Moscova.

Este pentru prima dată când Putin comentează public despre criza geopolitică în ultimele câteva săptămâni, în pofida unui val de întâlniri diplomatice şi convorbiri telefonice între oficialii ruşi şi occidentali.

În timp ce peste 100.000 de militari ruşi rămân staţionaţi în diferite puncte de-a lungul graniţei Rusiei cu Ucraina, există în continuare preocupări sporite că Putin ar putea fi gata să dea undă verde ca trupele sale să invadeze Ucraina.

Rusia a negat că plănuieşte o invazie, dar încrederea în cuvântul Rusiei a fost scăzută de când a anexat Crimeea de Ucraina în 2014 şi a sprijinit separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei.

Analiştii politici cred că Rusia doreşte să-şi menţină sfera de influenţă şi puterea asupra fostelor state sovietice şi să oprească gravitaţia Ucrainei către Occident.

Rusia a insistat că vrea doar să-şi protejeze interesele de securitate, în special în faţa unei NATO extinse, care a desfăşurat echipamente militare în Europa de Est.

Cu privire la desfăşurarea de trupe de-a lungul graniţei sale cu Ucraina, Putin a insistat anterior, la sfârşitul anului trecut, că Rusia are dreptul de a-şi deplaseze trupele oriunde doreşte pe teritoriul său.

Kremlinul a acuzat Occidentul că a stârnit ”isterie” în legătură cu Ucraina.

Comentariile lui Putin vin după ce Rusia a făcut o serie de propuneri de securitate SUA, în decembrie, inclusiv principalele sale cereri ca NATO să nu se extindă mai departe spre est sau să admită Ucraina în alianţa militară.

De asemenea, ar dori să vadă că NATO îşi anulează desfăşurarea militară în Europa de Est.

Putin a reiterat marţi acestei poziţii, declarând că lansatoarele de rachete din România şi Polonia, ambele membre NATO, ”sunt o ameninţare pentru Rusia”.

Săptămâna trecută, SUA au răspuns acestor solicitări, refuzând să accepte propunerile cheie ale Rusiei cu privire la Ucraina şi NATO. Totuşi, au semnalat dorinţa de a continua discuţiile menite să calmeze tensiunile şi au spus că ar putea exista loc de compromis în unele domenii.

Marţi, secretarul de stat al SUA Antony Blinken urma să vorbească cu ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov.

Răspunsul oficial al Rusiei faţă de SUA rămâne necunoscut, în acest moment, deşi se pare că a transmis un răspuns scris SUA.

Întâlnirea lui Putin cu Orban de marţi are loc în timp ce liderii europeni îşi intensifică angajamentul cu Moscova, Putin vorbind deja cu preşedintele francez Emmanuel Macron şi cu prim-ministrul Italiei Mario Draghi, săptămâna aceasta.

Miercuri, Putin urmează să vorbească cu premierul britanic Boris Johnson, care se afla în vizită marţi în Ucraina.

Putin nu a comentat public despre Ucraina din 23 decembrie, potrivit New York Times, care a remarcat că a mustrat un jurnalist britanic care a întrebat, în timpul conferinţei de presă anuale a lui Putin, dacă va garanta că Rusia nu va invada Ucraina.