De ce ameninţă iar Putin cu arma nucleară. Expert, despre marea teamă pe care o are Kremlinul

Rusia şi-a schimbat doctrina nucleară. Este un anunţ oficial, făcut de Vladimir Putin, care a declarat că ar putea folosi arme nucleare, dacă ţara sa va fi atacată convenţional de către un stat fără capabilităţi atomice, dar care are susţinerea unuia nuclear. Ar fi perceput drept un atac comun. Schimbarea de paradigmă e cu dedicaţie pentru Ucraina, stat care a renunţat, tocmai pentru buna convienţuire cu Moscova, la orice fel de arma nucleară încă din 1994 şi le-a trimis în Rusia în schimbul garanţiilor că-i vor fi respectate suveranitatea şi independenţa, promisiuni, vedem bine, nerespetate de Kremlin. Iar noi am analizat întreaga situaţie cu Corneliu Bjola, profesor de studii diplomatice la Universitatea Oxford. 

• Debit triplu pe Dunăre şi Cod Roşu de ploi adus de ciclonul Ashley. Când se unesc cele două dezastre

Chiar daca nu mai e putere nucleară, în viziunea lui Putin, Ucraina care a contraatacat convenţional pe teritoriul Rusiei ar putea fi atacată acum în virtutea noii doctrine pentru că este sprijinită de ţări occidentale care au acest tip de arsenal. Această schimbare de retorică vine într-un moment crucial în care Volodimir Zelenski se zbate în SUA la Adunarea Generală a ONU şi la Casa Albă să obţină ridicarea restricţiilor asupra rachetelor cu rază lungă de acţiune.

În discursul său la Naţiunile Unite, Volodimir Zelenski a transmis însă că Ucraina nu va accepta niciodată o pace impusă şi că Rusia trebuie presată să înceteze războiul. Între timp, armata rusă începe să marcheze victorii în regiunea Doneţk. Trupele Moscovei profită de faptul că soldaţii ucraineni sunt în inferioritate numerică şi suferă de o lipsă acută de putere de foc. Ucrainenii au început să se retragă şi din localitatea strategică Vuhledar, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului, însă oficialii din Kiev nu au confirmat informaţia.

În orice caz, ruşii sunt obligaţi să-şi pună toată ingeniozitatea la treabă. Ultima lor invenţie este drona Matrioşca, un aparat fără pilot de mari dimensiuni, care pot transporta drone mai mici, cu rază mai scurtă de acţiune. Nu sunt foarte eficiente, pentru că au o autonomie de zbor redusă, dar pentru moment, nu este clar câte drone mici încap într-o Matrioşcă.

Noi am analizat întreaga situaţie cu profesorul de studii diplomatice la Universitatea Oxford, Corneliu Bjola. Iată câteva dintre cele mai importante declaraţii:

- Cred că cheia de interpretare a oferit-o ministrul de Externe britanic, care definea şi puncta destul de bine, vorbea cu ambasadorul Rusiei la Consiliul de Securitate. Spunea acesta despre un stat mafia, care încearcă să se transforme şi să devină un imperiu mafia. Este genul de comportament, de ameninţare cu care Rusia ne-a obişnuit, că dacă nu este lăsată să subjuge, să distrugă, atunci va trebui să ameninţe cu arma nucleară.

- Aceste declaraţii au fost făcute de la bun început, dar vin şi pe fondul acestor discuţii  pentru Ucraina să folosească arme cu rază lungă de acţiune, arme vestice, în special cele americane, care să lovească acele depozite militare, acele baze militare care în momentul de faţă conduc la aceste atacuri barbare împotriva structurilor civile şi de infrastructură energetică ale Ucrainei.

- Săptămâna trecută, Ucraina, cu forţe proprii, cu drone proprii a distrus un depozit de muniţie. Cu acele obuze care aprovizionau cam şapte săptămâni armata rusă. Bineînţeles, Rusia mai are şi alte depozite, dar ne putem da seama din acest exemplu de frică pentru Kremlin, dacă aceste arme britanice, franceze, americane ar putea să lovească şi în celelalte depozite. Atunci, această campanie de agresiune a Rusiei ar incetini foarte mult şi de aici şi reacţia pe care încearcă să o facă la nivel retoric de a intimida în continuare. 

- Reacţiile au venit, de exemplu din partea ministrului de Externe al Poloniei, din nou, foarte pronunţat. A avut un discurs excepţional în Consiliul de Securitate şi în care spunea că nu înţelege, chiar certa administraţia americană că nu înţelege de nu pot fi folosite.

- O altă reacţie interesantă la Consiliu a venit din partea primului-ministru al Danemarcei, care nu numai ca a acuzat Rusia pentru ceea ce se întâmplă, a acuzat şi China. Spunea că Europa nu trebuie să lase China să suporte în continuare Rusia în acest război de agresiune.

- Cred că ce încearcă prim-ministrul polonez este să pună mai multă presiune. A mai facut-o şi în trecut, când vorbea despre acel ajutor financiar care a întărziat acum câteva luni. (...) Este o persoană cu o anumită prezenţă în spaţiul american, îşi permite să vorbească.

- Dar în acelaşi timp este o discuţie interesantă, Marea Britanie şi Franţa insistă să ofere sprijinul Ucrainei să lovească cu rachetele produse de Marea Britanie. Unde intervine problema? Este legată de folosirea sateliţilor ameicani. De ce preşedintele Biden refuză în momentul de faţă? Cred că sunt două elemente. Unul este de politică internă. În momentul de faţă, deşi Kamala Harris se află uşor în faţă în sondaje în faţa lui Trump, situaţia rămâne foarte strânsă. Cred că Biden nu vrea să creeze mai multe valuri care să poată fi exploatate politic de către Trump în această campanie, cel puţin până în noiembrie. S-ar putea să fie o ezitare legată de acest lucru. Pe de altă parte, în declaraţiile pe care le-a făcut a spus că nu este intimidat de această situaţie, a făcut declaraţii şi prin directorul CIA acum câteva săptămâni la Londra, care spunea acelaşi lucru, că trebuie să fim precauţi, dar nu trebuie să ne lăsăm intimidaţi de Kremlin. (...)

- Dincolo de aceste arme, planul de pace a lui Zelenski e mai profund, vorbeste de garanţii de tip articolul 5, nu neapărat integrare în NATO. Dar care, anumite state, tocmai pentru că poate să prevină o eventuală nouă invazie în cazul în care se va ajunge la un armistiţiu, la o încetare a focului. Vorbeşte de asemenea, de arme avansate, nu a vorbit foarte mult, însă putem  să ne gândim la rachete, dar putem să ne gândim la ceva mai mult şi s-ar putea să aibă legătură şi cu schimbarea de doctrină nucleară.

- Ucraina a cerut de mai mult timp şi ministrul de Externe polonez a susţinut ideea la un moment dat ca forţele suverane, Polonia, NATO, să doboare drone ruseşti care ating sau ajung în spaţiul vestic al Ucrainei. S-ar putea să fie vorba şi de acest lucru, nu avem încă foarte multe detalii.

- Şi al treilea element pe care vreau să îl subliniez pe scurt este că Zelenski vorbeşte că acesta trebuie făcut în octombrie, în noiembrie, în decembrie. Toţi aceşti paşi prin care încearcă să impresioneze aliaţii vestici şi cred că ce are în minte este teama că în ianuarie 2025 s-ar putea să fie altcineva la Casa Albă, nu neapărat Kamala Harris, ci contracandidatul care în acest caz cred că va încheia o pace. Va încerca să forţete Ucraina să încheie o pace favorabilă Kremlinului. 

Interviul integral poate fi urmărit în materialul video de mai sus.