EXCLUSIV. Cum ar putea fi afectată România dacă Trump forţează Ucraina să capituleze sau să cedeze teritorii pentru pace

Pe lângă faptul că a devenit, din nou, preşedintele Statelor Unite, Donald Trump a câştigat şi un miliard de dolari. Asta pentru că acţiunile Trump Media, care include şi reţeaua Truth Social, crescuseră cu 35 la sută în pre-tranzacţionare. Nu a fost singurul efect pe care l-a provocat alegerea lui Trump. Bitcoin a sărit pragul istoric de 75 de mii de dolari, datorită perspectivei unei relaxări a reglementărilor cu privire la monedele digitale. De altfel, Donald Trump a lansat, în septembrie, propria platformă de tranzacţionare a criptomonedelor. Şi moneda susţinătorului său numărul 1, Elon Musk, s-a apreciat.

• Haos pe șosele, trafic paralizat și viscol în jumătate de ţară. Zona în care zăpada e de jumătate de metru. Ninsorile vor continua în 23 de judeţe

Nu au fost singurele efecte produse de realegerea sa. Bursele americane au deschis în creştere puternică, după victoria sa, în timp ce dolarul s-a apreciat brusc. E însă un efect general după orice alegeri, pentru că după incertitudinea campaniei lucrurile intră pe făgaşul stabilizării. Noi am analizat întreaga situaţie din Statele Unite ale Americii cu doctorul Marius Ghincea, politolog şi cercetător la Institutul Federal de Tehnologie Zurich.

Declaraţiile făcute de Marius Ghincea

- Lumea deja arată foarte diferit, deşi nu este o victorie tocmai neaşteptată. Sondajele ne arătau că cei doi candidaţi sunt cot la cot, în statele cheie în special. Vedem, însă, că Donald Trump are o victorie semnificativă în aproape toate statele în care cei doi candidaţi, Kamala Harris şi Donald Trump, se luptau pentru voturi. 

- Din punctul ăsta de vedere intrăm într-o perioadă, la nivel internaţional, de impredictibilitate. Vorbim despre o impredictibilitate cel puţin pe perioada tranziţiei, până ştim exact cum Donald Trump se va poziţiona pe marile subiecte şi pe marile probleme care afectează relaţiile internaţionale, cât şi politica internă în Statele Unite.

- În contextul războiului din Ucraina, este destul de dificil să credem că Donald Trump va reuşi să obţină un rezultat rapid. Cred că mesajul cu "termin războiul în 24 de ore, cu un telefon" era, de fapt, o retorică electorală. La ce ar trebui să ne aşteptăm în cazul războiului din Ucraina este ca administraţia americană să forţeze mâna guvernului de la Kiev să se aşeze la masa negocierilor şi să accepte nişte compromisuri dezavantajoase statului ucrainean, sub ameninţarea că vor tăia, vor opri ajutorul militar şi ajutorul economic pe care Ucraina îl primeşte din partea Statelor Unite. După cum ştim, Statele Unite oferă ajutor militar substanţial de care Ucraina nu poate continua războiul, nu poate continua să se apere faţă de invazia rusească, iar în acest moment aliaţii europeni nu au capacitatea tehnologică, industrială şi militară de a înlocui, de a compensa lipsa ajutorului militar american.

- În ultimii 30 de ani, Partidul Republican a jucat un rol important în integrarea ţărilor din Europa Centrală şi de Est în NATO şi a sprijinit aderarea la Uniunea Europeană, însă, aşa cum aţi menţionat şi dumneavoastră, Partidul Republican de astăzi nu mai este Partidul Republican de acum patru sau opt ani de zile. Partidul Republican de acum opt ani avea poziţii mai degrabă antiruseşti, pro atlantice, pro globalizare. Majoritatea reprezentanţilor Partidului Republican de acum patru sau opt ani nu mai sunt în interiorul partidului sau, dacă sunt, nu mai au poziţii cheie.

- Noii membri care conduc, în acest moment, Partidul Republican, în frunte cu Donald Trump, vedem că au adoptat poziţii mai degrabă pro ruseşti, de o factură mai degrabă iliberală şi atenţia liderilor de politică externă din Partidul Republican se concentrează mai degrabă pe situaţia din Asia, pivotul către Asia, provocarea pe care o constituie China pentru supremaţia americană la nivel global, iar Europa de Est nici în perioada primului mandat a lui Donald Trump nu a primit o atenţie deosebită.

- România pică într-o situaţie foarte complicată, pentru că orice soluţie neconvenabilă pentru Ucraina ne afectează securitatea naţională în mod direct. Dacă Ucraina este forţată să capituleze sau să renunţe la teritorii semnificative pe care le are conform dreptului internaţionale, teritorii recunoscute la nivel internaţional, atunci România se va afla într-o situaţie în care Ucraina va fi un stat profund slăbit, care pe termen mediu poate va intra complet sub influenţă rusească şi, deci, am putea să ne găsim cu trupe ruseşti sau pro ruseşti la graniţa de nord sau de est. 

- Situaţia crează probleme semnificative şi pentru Moldova, unde ştim deja că, în urma alegerilor prezidenţiale şi a referendumului pro european ce au avut loc săptămâna trecută, forţele pro ruseşti, cu sprijin direct de la Moscova, au încercat să preia controlul cu acţiuni de manipulare şi de destabilizare semnificative. 

- În Marea Neagră, situaţia rămâne tensionată. În cazul unei forţări a Ucrainei să facă compromisuri semnificative, ne putem trezi cu încercări ale Federaţiei Ruse de a testa capacitatea de apărare şi descurajare a NATO în Marea Neagră, împotriva zonelor economice exclusive ale României, spre exemplu. De acele zone economice exclusive depinde independenţa energetică a României pe termen mediu.

- Sunt lideri europeni care s-ar putea să se bucure şi să spere că o revenire a lui Donald Trump oferă oportunitatea unei creşteri a autonomiei strategice şi a creşterii capacităţii de apărare şi de coordonare în politica externă la nivel european. Ştim că preşedintele Macron a publicat un mesaj mai devreme, astăzi, în care anunţa tocmai nevoie creşterii autonomiei strategice. Însă, preşedintele Macron este deja slăbit de multele crize şi de alegerile parlamentare de anul acesta din Franţa. Nu ştim cât de mult va mai reuşi guvernul pe care l-a susţinut recent să mai rămână la putere. 

- De asemenea ştim că, în Germania, cabinetul cancelarului Scholz a căzut ca urmare a destituirii liderului Partidului Liberal German. Deci din punctul acesta de vedere, atât liderii din Germania, cât şi liderii din Franţa sunt slăbiţi şi nu ştim dacă vor mai continua pentru foarte mult timp la putere.

- La Bruxelles avem, în acest moment, o perioadă de tranziţie până în decembrie, când intră în vigoare mandatul noii Comisii. Deci nu aş spune că, la nivel european, există capacitatea de a înlocui sau de a umple acest vacuum, vid lăsat de lipsa leadership-ului american. Iar în interiorul Uniunii Europene regăsim, în continuare, o lipsă de încredere în rândul aliaţilor de pe flancul de est. Este o lipsă de încredere a ţărilor din Europa Centrală şi de Est în garanţiile şi promisiunile pe care aliaţii din Europa de Vest, în special Germania şi Franţa, le-ar putea oferi.

- Există neîncredere şi există o lipsă de capacitate, iar Uniunea Europeană nu a fost gândită, de la început, ca o uniune politică şi militară. Această situaţie se poate schimba, desigur, dar asta durează foarte mult timp şi este nevoie de consens. O ştim deja, avem cel puţin doi lideri, la Budapesta şi la Bratislava, care se opun unei integrări mai accentuate a Uniunii Europene, în special în sferele politice şi militare. 

- Este posibil ca Joe Biden să autorizeze, în baza legislaţiei deja aprobate de Congres, un nou pachet militar pentru Ucraina, înainte ca Donald Trump să ajungă la Casa Albă, iar asta să permită Ucrainei să lupte pentru o perioadă ceva mai lungă, eventual până în primăvară, dar depinde foarte mult de resursele disponibile ale administraţiei americane şi de voinţa preşedintelui american.