Povestea dramatică a Danielei, vindecată de Covid: "Un deces, un pat liber. Gândul ăsta nedemn şi mârşav a încolţit în mintea mea"

Un pat liber, o şansă la viaţă. Este gândul celor bolnavi de COVID-19 care ajung în spitale. Daniela a fost internată la spitalul din Ploieşti, acolo unde Observator a descoperit de-a lungul pandemiei multe nereguli.

• Profesoara româncă ucisă în atacul din Georgia, eroină pentru SUA. Christina Irimie s-a aruncat în faţa gloanţelor ca să-i salveze viaţa unei eleve

• O femeie infectată cu Covid a primit la spital un scaun în loc de un pat, din lipsă de locuri
• Vestea că este bolnavă a fost o lovitură grea. Un nou episod din România reală, ajuns la povesteata@antena1.ro.

Disperată, a ajuns să se gândească, nedemn, că, odată cu moartea unui pacient, ar primi şi ea un pat şi o şansă la viaţă.

A stat pe un scaun, deşi era în pragul agoniei

Licenţiată în psihologie, femeia se gândeşte acum să ceară ajutor specializat pentru a depăşi trauma şi coşmarul prin care a trecut.

Elena Daniela Călin, pacient vindecat: În momentul în care a fost anunţat deces, acolo a zburat gândul, un pat liber. Şi că mi s-a înfiripat în minte ca aş putea avea o şansă să-l ocup. Gândul ăsta nedemn şi mârşav a încolţit în mintea mea. 

Elena are 41 de ani. A fost doborâtă de vestea că s-a infectat. Simptomele au apărut în urmă cu o lună. 

Elena Daniela Călin, pacient vindecat: Nas înfundat, durere de cap, de sinusuri. Am zis, asta este. Clar, răcesc! Spre seară, dureri fizice, mâini, picioare, febră, greaţă. Starea se înrăutăţea, îmi încolţea gândul că trebuie să mă testez, să ştiu dacă am sau nu.

Testul a fost pozitiv şi a început tratamentul acasă. După 13 zile, însă, starea i s-a agravat. Saturaţia oxigenului din sânge scăzuse dramatic la 89. Familia a chemat ambulanţa.

Elena Daniela Călin, pacient vindecat: Mi s-au învineţit mâinile şi unghiile. A fost momentul în care am intrat în panică. Vezi un hol lung, de câţiva metri, cu oameni, cu bagaje lângă ei, câte unul pe scaun, o bătrână cu o pătură, oameni care zăceau acolo. Nu se ştia exact cât stai, dacă ai ajuns acolo. Căutaţi oxigen, pentru mine a fost un click că se întâmplă ceva. 

Lupta pentru un loc în spital

24 de ore a fost internată la Spitalul de Urgenţă Ploieşti. Nu a avut pat, a primit doar un scaun.

Elena Daniela Călin, pacient vindecat: De peste tot, din saloane, se auzeau strigăte. De apă, de ajutor, daţi-mă jos, urcaţi-mă în pat. Vizavi, un salon cu doi bătrâni îmbrăcaţi doar în pampers. Se dezbrăcau, s-au dat jos, au căzut din pat, încercau să plece. Un comportament dat de boală, de vârstă, inconştient, poate. În momentul în care a fost anunţat deces, acolo a zburat gândul, un pat liber, poate în patul ăla mă vor pune pe mine. Gândul ăsta nedemn şi mârşav a încolţit în mintea mea. Ruşinea ce-o simţeam, cu cât mă gândeam mai mult, cu atât avea impresia că ceilalţi ştiu şi că au auzit ce gândesc. 

Nu a primit patul liber. A doua zi a fost transferată la un spital suport, tot din Ploieşti. A stat acolo până acum două zile. Elena este licenţiată în psihologie. Se gândeşte să apeleze la un coleg specialist. Pentru că boala a trecut, dar trauma unei experienţe teribile a rămas şi i-a schimbat viaţa.