Un gălăţean s-a certat cu chirurgul după ce ChatGPT i-a spus că operaţia a durat prea mult
Pentru orice problemă de sănătate, diagnosticul este la un click distanţă. Nu vorbim însă despre un diagnostic corect mereu de fapt, studiile arată că Inteligenţa Artificială dă greş într-un caz din două şi asta atunci când e ghidat corect. Când nu ştim ce să-i cerem, rata de eşec e şi mai mare. Chiar şi aşa, medicii se confruntă zi de zi cu pacienţi care îi contrazic cu ChatGPT în mână. Specialiștii avertizează însă că algoritmii nu pot ţine locul experienţei clinice şi comunicării interumane.
7 din 10 români caută online, uneori zilnic, explicații pentru orice simptom. E mult mai simplu decât să meargă la medic, iar diagnosticele sunt la alegere.
Durere de cap, amețeală, palpitații. Online, în doar câteva secunde apar zeci de scenarii: unele banale, altele alarmante. Printre cauze, de la deshidratare și stres până la probleme neurologice. Asta în timp ce, un consult în viața reală durează mai mult, într-adevăr, dar medicul te vede, te ascultă și îți studiază istoricul, apoi știe exact ce întrebări să pună și în ce direcție să continue investigațiile.
Doar că Inteligenţa Artificială lucrează cu algoritmi nu are simţ clinic şi nici experienţă în lucrul cu oamenii. În ciuda evidenţei, mulţi îi acordă însă mult mai mult credit decât unui absolvent de medicină. "Mi se pare că este o lipsă de respect pentru munca pe care au depus-o și nu cred că generalitățile de pe chatGPT pot confirma un prim diagnostic, la prima vedere".
Cel mai recent caz este al unui pacient din Galaţi. Operat din cauza unei complicaţii legate de un abces, bărbatul i-a cerut socoteală chirurgului pentru durata intervenţiei. Şi asta pentru că ChatGPT, acelaşi "specialist" care îl făcuse să stea acasă până a avut nevoie de operaţie, i-a spus că aceasta ar fi trebuit să dureze o oră în loc de 20 de minute.
"M-am lovit de câteva ori de chestii de genul. E, pot să spun, amuzant. Iar pentru a convinge un pacient că ceea ce a citit el pe ChatGpt sau pe google nu e chiar real, acolo intervine provocarea nu pentru că informațiile nu s-ar afla la îndemâna oricui, dar ai nevoie de o bază medicală pentru a putea filtra acele informații", a declarat Dan Mihoc, medic internațional radiolog intervenționist.
Internetul oferă, e adevărat, răspunsuri despre orice şi informaţii oricui. Iar dacă în mâinile celor nepregătiţi poate fi o armă letală, folosită de cei cu un background solid poate fi salvator. "Pentru mine este o unealtă. Eu o folosesc, la consultații. Când am consultații, am și ChatGPT deschis lângă mine și o folosesc zilnic. Bineînțeles că tu filtrezi cu informația medicală pe care tu o ai deja. Cine se opune acestei inteligențe artficiale, va fi un doctor mai puțin bun, până la urmă. Va fi o evoluţie în medicină", mai explică Răzvan Radu, medic specialist neurolog.
Un studiu făcut de cercetătorii din Italia arată că în timp ce precizia în diagnosticare a medicilor ajunge la 75 la sută, inteligenţa artificială abia reuşeşte un diagnostic corect în 1 din două cazuri, şi asta doar atunci când este "ghidată" corect. Iar un alt studiu publicat în presa medicală arată că în cazul copiilor, ChatGPT are o performanţă de diagnosticare extrem de slabă: doar 17 la sută din rezultate fiind corecte.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
