45% dintre naşterile în rândul fetelor mai mici de 15 ani din UE provin din România. Statistică îngrijorătoare privind numărul de mame minore

România dă aproape jumătate (45%) din naşterile înregistrate în rândul fetelor cu vârste mai mici de 15 ani în Uniunea Europeană. În anul 2020, 731 de fete cu vârsta sub 15 ani au devenit mame, în top fiind judeţele Mureş (63 de mame cu vârsta sub 15 ani), Bihor şi Dolj (52) şi Braşov (40), potrivit organizaţiei Salvaţi Copiii România. Statisticile arată şi că unu din zece nou-nӑscuţi din România provine din mame adolescente, ceea ce creşte exponenţial riscul de prematuritate şi de mortalitate infantilă.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Totodată, două din 10 mame adolescente au mai mult de un copil, iar 32% dintre acestea afirmă că mama lor era minoră când le-a născut, potrivit celei mai recente anchete realizate de Salvaţi Copiii România, citată de news.ro. Statistica arată că unu din zece nou-nӑscuţi din România provine din mame adolescente, ceea ce creşte exponenţial riscul de prematuritate şi de mortalitate infantilă.

Mai mult, potrivit datelor Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor Medicilor de Familie, 53% din localităţile din România nu au deloc medic de familie sau nu au suficienţi medici de familie şi multe gravide din zonele rurale defavorizate recurg la auto-medicaţie în timpul sarcinii, nu ajung la medic pentru luarea în evidenţӑ şi monitorizarea adecvatӑ a sarcinii şi aşteaptă până când situaţia lor se precipitӑ sau se înrăutăţeşte.  

În ceea ce priveşte distribuţia pe judeţe a naşterilor la mame cu vârsta sub 15 ani, potrivit datelor definitive INS pentru 2020, pe primele locuri se situează: Mureş (63 de mame cu vârsta sub 15 ani), Bihor (52) şi Dolj (52), Braşov (40), Argeş (29), Sibiu (28), Bacău (26), Constanţa (24), Satu Mare (23), Dâmboviţa (22 de fete sub 15 ani au devenit mame în 2020).

Date relevante pentru analiza situaţiei mamelor şi gravidelor sub 18 ani din România:

85% dintre mamele şi gravidele cu vârsta sub 18 ani nu mai merg la şcoală, majoritatea acestora abandonând şcoala înainte de sarcină.

Una din 10 mame sau gravide minore nu a fost niciodată la şcoală

Una din 10 mame sau gravide minore nu a fost niciodată la şcoală.

• 75% dintre gravidele şi mamele minore au renunţat la şcoală în gimnaziu.
• 4 din 10 gravide sau mame minore nu accesează alte servicii medicale, cu excepţia medicinii de familie, pe durata sarcinii.
• 80% dintre gravidele sau mamele sub 18 ani nu au utilizat nicio metodă contraceptivă deoarece nu au avut informaţii despre utilizarea acestora.
• 75% dintre mamele sau gravidele minore au rude sau cunoştinţe care au născut la o vârstă sub 18 ani.
• 32% dintre acestea afirmă că mama lor era minoră când le-a născut.
• 2 din 10 mame minore au mai mult de un copil.

Vârsta medie a tatălui copiilor mamelor minore este de 21 de ani la nivel de întreg eşantion, respectiv 22 de ani dacă tatăl este major.

Venitul mediu al familiilor mamelor minore este de 1.160 lei, aproximativ 50% dintre familiile mamelor minore având un venit sub 1.000 lei şi doar 12% peste 2.000 lei.

Accesul gravidelor din comunităţi defavorizate la servicii medicale

Date relevate de analiza privind situaţia accesului gravidelor din comunităţi defavorizate la servicii medicale:

• 25% dintre gravidele vulnerabile nu au asigurare medicală.
• 33% dintre gravide afirmă că nu au făcut analizele recomandate de când sunt gravide. Lipsa banilor este principalul impediment menţionat.
• Doar 4 din 10 gravide afirmă că toate analizele au fost gratuite.
• Doar 4 din 10 afirmă că au folosit până acum o metodă contraceptivă. În ceea ce priveşte sursa informaţiilor, familia rămâne un factor important, de asemenea procentul celor care spun că nu au fost informate este în continuare ridicat.
• Vârsta medie la nivelul eşantionului este de 25 de ani. În cazul abandonului şcolii, 76% dintre femei renunţaseră la şcoală înainte de sarcină, 18 în timpul sarcinii iar 7% după naştere.

2 din 10 persoane identifică veniturile din munci ocazionale ca principala sursă de venit a gospodăriei.

În ciuda unor progrese evidente, România continuă să se menţină pe primele locuri în UE27 în ceea ce priveşte rata mortalităţii la copii sub un an, valoarea la care s-a ajuns în 2020 potrivit datelor INS (5,6/1000 născuţi vii) fiind practic similară cu rata medie a vechii Uniuni Europene de acum circa 20 de ani.

Dintre cele 198.302 de naşteri înregistrate în România în 2020 potrivit datelor definitive INS, 731 provin de la fete sub 15 ani şi 17.366 de la fete cu vârsta între 15-19 ani. Statistica arată că unu din zece nou-nӑscuţi din România provine din mame adolescente. De altfel, ţara noastră contribuie cu mai mult de un sfert dintre mamele sub 18 ani (30%) din toată Uniunea Europeană şi cu 45% dintre mamele cu vârsta sub 15 ani.

Potrivit datelor Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor Medicilor de Familie, 53% din localităţile din România nu au deloc medic de familie sau nu au suficienţi medici de familie. Multe fete şi femei din zonele rurale defavorizate recurg la auto-medicaţie în timpul sarcinii, nu ajung la medic pentru luarea în evidenţӑ şi monitorizarea adecvatӑ a sarcinii şi aşteaptă până când situaţia lor se precipitӑ sau se înrăutăţeşte.