Capitala se sufoacă sub betoane: doar 7 metri pătrați de spații verzi pe cap de locuitor, deși OMS recomandă 50

Spaţiile verzi din apropierea locuinţelor ne menţin tineri. Timp de 20 de ani, oamenii de ştiinţă americani au analizat efectele pe care zonele verzi le au asupra noastră. Concluzia: cei care trăiesc lângă parcuri şi păduri arată cu peste doi ani mai tineri decât vârsta din buletin. Dar în oraşele din România, sufocate de betoane, prea puţini își permit acest lux. 

• Prognoza meteo în Bucureşti pentru următoarele zile. Sunt aşteptate ninsori, vânt şi temperaturi negative

Parcurile şi spaţiile verzi din cartiere cresc preţul locuinţelor. Pentru Nicoleta, oportunităţile de petrecere a timpului în aer liber şi efectele benefice asupra sănătăţii au fost factori decisivi când și-a ales casa în care îşi creşte fetiţa. 

Nicoleta, mamă: Noi, de multe ori, chiar ieşim afară, facem activităţi, ieşim cu păturica. E benefic pentru dezvoltarea lor, în primul rând. 

Un studiu recent arată că cei care locuiesc în apropierea spaţiil verzi îmbptrânesc mai încet. Cercetătorii au analizat ADN-ul oamenilor la 15, respectiv 20 de ani de când locuiau acolo.

Clara Mihociu, reporter Observator: Rezultatele studiului au arătat faptul că persoanele care locuiau în zone unde exista într-o proporţie de 30% spaţiu verde arătau mai tinere cu 2 ani şi jumătate, prin comparaţie cu persoanele care, în zona unde locuiau, nu aveau spaţiu verde nici măcar în proporţie de 20%.

Oamenii simt efectele benefice ale spațiilor verzi pe pielea lor

Silviu Gurlui, profesor universitar: Acolo unde sunt spaţii verzi, persoanele se simt mai bine. Sunt cercetări efectuate care arată că pentru persoanele, pentru o masă mare de oameni care a fost în zona spaţiilor verzi, au trăit acolo, rata de deces este undeva sub... mai mică de 10-12% decât, să spunem, aceeaşi masă de oameni comparativă care trăiesc în zonele mai puţin înverzite. Dacă ne referim şi la poluare, această cantitate de praf este de asemenea reţinută mult mai bine de către, de către acest covor de iarbă.

Clara Mihociu, reporter Observator: La nivelul Uniunii Europene s-a stabilit un minimum de 26 de metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor. În timp ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii a stabilit acest nivel la 50 de metri pătraţi de spaţiu verde pentru fiecare locuitor. De prea puţine ori însă sunt respectate aceste indicaţii. 

În România, statisticile arată că media spațiului verde pe cap de locuitor este de puțin peste 21 de mp. Cel mai verde oraş este considerat Baia Mare, cu 133 de mp de spaţiu verde pe cap de locuitor. La polul opus este Capitala, cu doar 7 metri pătraţi pe cap de locuitor.