Crăciunul pe rit vechi, sărbătorit de sute de mii de români. Tradiţiile de secole sunt păstrate cu sfinţenie şi azi

Dacă unii dintre noi se gândesc deja la sărbătorile şi la vacanţa de Paşte, alţii serbează astăzi prima zi de Crăciun. Este vorba despre ortodocşii de rit vechi. Printre ei, lipovenii din Dobrogea şi sârbii din Banat. Amândouă comunităţile păstrează cu sfinţenie tradiţiile de sute de ani.

• Marian Cristian Minae, unul dintre suspecții în cazul asasinării omului de afaceri Adrian Kreiner, a fost adus în România

În nordul Dobrogei este cea mai mare comunitate de ruși lipoveni din Romania. În Jurilovca, peste 80 la sută din familii sunt ortodoxe de rit vechi. Şi păstrează cu sfințenie tradițiile. Dimineața, toate drumurile duc către biserică. 

Sărbătoarea Crăciunului este strict legată de divinitate. Totul se învârte în jurul slujbei la care participă întreaga comunitate. În lăcașul de cult, bărbații stau în faţă, iar femeile în spate. E regulă. 

Localnici: Bărbatul e altfel, noi suntem mai păcătoase.

Se stă la biserică, se citesc toate canoanele, se citeşte slujba cum trebuie să se citească şi după aceea se împărtăşesc copiii care sunt copii mici până în şapte ani.

Femeile sunt îmbrăcate în rochii lungi, cu aşa numita shalka pe cap, în culori vii, pentru că este o sărbătoare a bucuriei și veseliei. După slujbă, lipovenii merg spre case. Aici, icoana este nelipsită de pe perete, iar masa de sărbătoare începe cu o rugăciune.

George Nemeleac localnic: Colindul nostru de Crăciun este de fapt o rugăciune, o cântare de la biserică. Nu avem sorcova vesela sau steaua sus rasare, si asa mai departe. Sarbatoarea in sine are specific religios n mare parte si tocmai de asta mersul la biserica in ziua de Crăciun este ceva central.

Marius Potolea, localnic: Noi aici în Jurilovca suntem foarte norocosi. Ca putem trai Crăciunul de doua ori. Este important sa fim alături de cei dragi. 

Tradiţii păstrate de secole

Colindătorii bat la ușă, iar gazdele îi primesc și îi răsplătesc pe măsură. Portul lipovenesc este spectaculos prin culoare. Verdele simbolizează speranţa, albastrul este culoarea specifică locului, iar roşul...

Şi în Banat, la 50 de kilometri de Timișoara, în comuna Birda, la mănăstirea ortodoxă sârbă ce poartă hramul Sfântului Gheorghe este sărbătoare. După slujbă, oamenii trec prin lanţurile sfântului gheorghe, ca o binecuvântare pentru anul nou. Apoi, e momentul mesei de sarbatoare. Totul incepe cu o rugaciune si sfintirea bucatelor. 

De pe masa nu lipsesc crengutele de stejar și graul incoltit.

Localnică: Supa de curcan , cu taitei de casa, carnatii traditionali facuti de noi, carnea, sarmalele 

Iulia Pop – reporter Observator: Cel mai aşteptat moment al mesei de Crăciun e acela când se împarte cesnita , e prăjitura tradiţională cu foi, nucă, miere şi stafide, în care este ascuns bănuţul. Cine îl găseşte este clar, cel mai norocos păi doamna l-a gasit... auzi, doamna l-a găsit. 

Localnici: Cesniuţa este prăjitura traditională şi simbolizează... făcută din foi... Domnul Iisus a fost învelit în scutece şi atunci vin foi, dulci ca Iisus, se foloseste miere, nucă, stafide, tot ce e mai bun 

Femeile întindeau cesniţa, şi o puneau în tavă, iar banul nu se pune unde voia ea, ci se întorcea cu spatele şi arunca banul, iar cel care îl găsea era cel mai fericit.

După Crăciun, sârbii se pregătesc de petrecere. Săptămâna viitoare vine anul nou pe rit vechi.