Economia, afectată de pandemia cu noul coronavirus

Efectele pandemiei vor fi unele grave avertizează organizația mondială a comerțului! Scăderea economică şi pierderile de locuri de muncă provocate de coronavirus vor fi mai grave decât recesiunea din 2008. 

• Focul Sfânt a luminat România în noaptea Învierii. Credincioșii au fost copleșiți de emoții şi plini de speranță

Efectele pandemiei vor fi unele grave avertizează organizația mondială a comerțului! Scăderea economică şi pierderile de locuri de muncă provocate de coronavirus vor fi mai grave decât recesiunea din 2008. 

Mii de restaurante, baruri şi terase s-au închis o dată cu decretarea stării de urgență. Pentru a nu pune oblonul pe uşă mulţi patroni s-au repliat şi şi-au mutat afacerea în online.

Daniel Mischie, director general lanț de restaurante: Față de acum o săptămână activitatea s-a redus chiar și cu 90 la suta. Restaurantele nu mai lucrează a la carte, ci sunt pe zona de delivery. Asta înseamnă că și 95 la sută din angajații grupului nostru practic sunt în șomaj tehnic. Pierderile sunt inestimabile pentru că astăzi încasările sunt aproape de zero.

Încasări zero, dar chirii de mii de euro.

Gelu Ivascu, managerul unui restaurant: Proprietarii nu vor să scadă chiria. Asta e problema in perioada asta ar trebui să nu ne mai ia chirii. Am venit să vedem dacă este totul în regulă: frigiderele, lumina, apa. Ce să facem. De două săptămâni și ceva, de când s-a dat legea am inchis, angajatii sunt in somaj. 

Altă dată unul dintre cele mai animate locuri din Capitală, Centrul Vechi este acum pustiu. Toate restaurantele din zonă s-au închis, iar angajații au fost trimiși acasă, în șomaj tehnic.

O situație care se repetă în toate domeniile de activitate, nu doar industria ospitalității. În toată țara vorbim de 600 de mii de romani trimisi in somaj tehnic.

Iar ciferele cresc de la o zi la alta. Guvernul estimează că la finalul stării de urgență România va număra un milion de șomeri.

Ionel Dancă, purtătorul de cuvânt al Guvernului: Luând în calcul și această indemnizație de maxim 75 la sută din salriul mediu brut pe economie, pe care o plătește statul, un calcul simplu ne arată că impactul acestei măsuri este în jur de patru miliarde de lei. Facem demersuri și purtăm discuții cu Comisia Europeană ca o mare parte din această sumă, să poate fi decontată din fonduri europene.

Adrian Negrescu, manager companie de consultantă: Statul nu are acum bani să susțină mai mult de două trei luni de zile aceste salarii pe care le oferă în cadrul șomajului tehnic.

Blocarea afacerilor înseamnă pierderi şi mai mari pentru stat. Căci nu mai încasează bani din taxe și impozite. Şi asta în condiţiile în care în primele două luni ale acestui an, adică înainte de izbcnirea pandemiei, deficitul bugetar a depășit opt miliarde de euro.

Dan Schwartz: Cheltuielile statului sunt mai mari decât de obicei, cheltuielile supimentare generatte, pe de-o parte de eforturile care se fac pentru a stăvili răspândirea virusului, pe de altă parte costurile pe care guvernul le are pentru a reuși să păstreze disciplina la nivel național.

Adrian Negrescu: Ne așteptăm ca deficitul să fie unul cel puțin triplu, dacă acceastă situație de urgență va continua mai mult de luna aprilie.

Înainte de declanșarea crizei coronavirus, ţinta pentru deficitul bugetar din acest an era de 3,6%.