Povestea Anei, copila de etnie rromă "căsătorită" cu forța la doar 10 ani. Speriată de măritiș, fata și-a înscenat răpirea

Ea are 12 ani, el abia a împlinit 13. Nu s-au văzut niciodată, dar părinţii lor au decis că e momentul ca cei doi să întemeieze o familie. Pentru rromi, asta înseamnă tradiţie. Pentru autorităţile române, o mare bătaie de cap şi o problemă fără sfârşit. Sub privirile nepăsătoare ale autorităţilor şi, uneori, cu acceptul lor, tranzacţiile cu minori continuă. 

• Dunărea a atins punctul maxim în Budapesta. Nivelul apei a trecut de 8 metri. Când ajunge viitura în România

O să-i spunem Ana. E minoră, şi imaginea ei trebuie protejată. Însă povestea, trebuie auzită de cât mai multă lume. 

Ana: Poliția din Sibiu știe că la opt ani am fost vândută cu 30.000 de euro. La zece ani jumate am fost vândută în Tălmaciu cu 100.000 de euro, pentru că au fost mai mult persoane care au luat bani de acolo.

Mesajul venea la câteva luni după ce poliţia din Sibiu era înştiintată de răpirea unei minore. 

Ana: M-au vândut că să întrețin relații sexuale cu un copil de 12 ani care îmi ajungea până la brâu. Mă băteau in fiecare zi, și nu voiam. 

Nicu Dumitru, activist pentru drepturile rromilor: Iar fata a fugit cu cineva pe care îl iubea ea. Și atunci nu s-a potrivit socoteala. Pentru că, dacă părinții au luat bani pentru ea, atunci trebuia să și livreze fata. Fata ne mai putând fi livrată, de aici problema.

Unele copile de etnie rromă își înscenează răpirea

Ca să scape de presiunea părinţilor şi de un soţ pe care nu îl dorea, fata a pus la cale propria răpire. Se întamplă tot mai frecvent asta în comunităţile de romi. Dar e pentru prima dată cand povestea e spusă aşa, de către victimă. Vocea Anei devine astfel vocea tuturor fetelor de etnie romă care de generaţii sunt obligate să se căsătorească de la vârste extrem de mici, în numele unei tradiţii care nu mai are nicio legătură cu secolul în care trăim. 

Nicu Dumitru, activist pentru drepturile rromilor: Legea română e destul de clară: nu se pot însura, mărita copii mai devreme de 18 sau 16 ani cu acordul părinților.

Ciprian Necula, președinte Roma Education Fund: Există decizii ale curților, ale judecătoriilor din România, în care clauza culturală este invocată că argument împotriva gravității faptei. Adică nu e atât de grav că e la țigani și așa e la ei.

"Inculpatul A., în vârstă de 18 ani, a întreţinut un raport sexual cu minora în vârstă de 12 ani. În cadrul comunităţii rrome, implicarea minorilor în relaţii sexuale de la o vârstă fragedă este o problemă tradiţională încă nerezolvată". E doar un exemplu de hotărâre judecătorească prin care inculpatul scapă de pedeapsă doar pentru că victima lui e de etnie romă. 

Nicu Dumitru, activist pentru drepturile rromilor: Asta nu este o excepție pe care trebuie să o avem. Pentru că, după cum putem vedea, această excepție a creat un fenomen monstruos.

Câtă vreme cei care ar trebui sa aplice legea bat in retragere, romii vor continua, la nesfârşit, să facă legea lor. 

Nunta fiicei regelui Cioabă, la vârsta de doar 12 ani, a făcut înconjurul lumii

Se întampla în 2003, la Sibiu. Mireasa, fiica regelui Cioabă, Ana Maria, de 12 ani şi jumătate. Mire, alesul familiei ei, Biriţă, de 15 ani. Naş de cununie - Doru Viorel Ursu, fost ministru de Interne. O nuntă ca-n poveşti, cu trăsuri, covor roşu, diamante, maşini de lux, zestre de miliarde şi sute de invitaţi. Povestea s-a terminat însă prost. Ştirea a făcut înconjurul lumii şi a ajuns până la Emma Nicholson, fost raportor al Parlamentului European pentru România. Baroneasa a venit urgent la Sibiu. În faţa ei, regele Cioabă a promis că nu se va mai repeta aşa ceva. Niciodată. 

Ciprian Necula, președinte Roma Education Fund: Da, toată lumea a fost mulțumită, nu o să se mai întâmple, uite, au promis, la revedere. Și se face în continuare, cu ușile mai închise. Nu mai e atât de vizibil, dar există în continuare. 

Craiova, iunie 2022. La 12 ani, o copilă a fost vândută pe doi galbeni. Bunica s-a ocupat de tranzacție. In timp ce mama fetei încerca disperată să o salveze. 

Ciprian Necula, președinte Roma Education Fund: Sunt comunități care au inventat măsuri de protecție sau familii. Spre exemplu în Călărași există o practică a calugaritului. Fetele, de mici, se călugăresc că să scape de măritiș.

Unele fete reușesc să scape de măritiș, dar nu și de probleme sau stigmat

Ioana a reusit pana la urma sa iasa din aceasta cuşcă. A ramas in casatoria aranjata de parinti doar patru ani. Pana a devenita majora. S-a angajat şi s-a înscris la şcoală. Şi-a închiriat o garsonieră unde se duce doar ca sa isi schimbe hainele traditionale cu o pereche de blugi. Pentru cateva ore simte ca e alt om. Unul liber.  

Ioana: Eu acasă, aşa, schimbată, nu aş putea să mă duc. Cred că ar începe al treilea război mondial. Nici acum nu pot trăi aşa cum vreau eu pentru că la ţigani tot timpul femeia va depinde de bărbat, indiferent că e soţ, tată, frate, unchi sau bunic. 

Nicu Dumitru, activist pentru drepturile rromilor: Societatea din care a plecat o s-o vadă un pic consumată, ceea ce e trist, iar societatea către care s-ar duce dacă ar pleca ar discrimina-o pentru că e doar o țigancă. Și atunci ea este între două lumi. 

Doua lumi paralele. In care fete ca Ana sunt victime sigure.