Video Nunțile între minori, între nepăsarea și complicitatea autorităților. "Nu mai e atât de vizibil, dar există în continuare"

O să-i spunem Ana. E minoră, şi imaginea ei trebuie protejată. Însă povestea, trebuie auzită de cât mai multă lume. 

Ana, victimă: "Poliția din Sibiu știe că la 8 ani am fost vandută cu 30.000 de euro. La 10 ani jumate am fost vândută în Tălmaciu cu 100.000 de euro pentru că au fost mai mult persoane care au luat bani de acolo." 

Mesajul venea la câteva luni după ce poliţia din Sibiu era înştiintată de răpirea unei minore. 

Vezi și

Ana: "M-au vândut ca să întrețin relații sexuale cu un copil de 12 ani care îmi ajungea până la brâu. Mă băteau în fiecare zi, și am plecat de acasă din cauza lor pentru că chiar și acum au vrut să facă aceste chestii." 

Nicu Dumitru, activist pentru drepturile rromilor: "Ea a fost promisă în urmă cu ceva timp unei alte familii, înțeleg că s-au luat și niște bani de pe urma ei, în două rânduri, iar fata a fugit cu cineva pe care îl iubea ea. Și atunci nu s-a potrivit socoteala. Pentru că, dacă părinții au luat bani pentru ea atunci trebuiau să și livreze fata. Fata ne mai putând fi livrată, de aici problema." 

Ca să scape de presiunea părinţilor şi de un soţ pe care nu îl dorea, fata a pus la cale propria răpire. Se întamplă tot mai frecvent asta în comunităţile de romi. Dar e pentru prima dată cand povestea e spusă aşa, de către victimă. Vocea Anei devine astfel vocea tuturor fetelor de etnie roma care de generaţii sunt obligate să se căsătorească de la vârste extrem de mici, în numele unei tradiţii care nu mai are nicio legatura cu secolul în care trăim. 

Nunțile între minori, între lege și complicitatea autorităților

Nicu Dumitru, Aresel: "Legea română e destul de clară. Nu se pot însura, mărita copii mai devreme de 18 sau 16 ani cu acordul părinților." 

Ciprian Necula: "Există decizii ale judecătoriilor din România, în care clauza culturală este invocată ca argument împotriva gravității faptei. Adică nu e atât de grav că e la țigani, și așa e la ei."

"Inculpatul A., în vârstă de 18 ani, a întreţinut un raport sexual cu minora în vârstă de 12 ani.  [...] În cadrul comunităţii rrome, implicarea minorilor în relaţii sexuale de la o vârstă fragedă este o problemă tradiţională încă nerezolvată." 

E doar un exemplu de hotărâre judecătorească prin care inculpatul scapă de pedeapsă doar pentru că victima lui e de etnie romă. 

Nicu Dumitru, Aresel: "Asta nu este o excepție pe care trebuie să o avem. Pentru că, după cum putem vedea, această excepție a creat un fenomen monstruos." 

Câtă vreme cei care ar trebui sa aplice legea bat in retragere, romii vor continua, la nesfârşit, să facă legea lor. 

Un scandal internațional

Se întampla în 2003, la Sibiu. Mireasa, fiica regelui Cioabă, Ana Maria, de 12 ani şi jumătate. Mire, alesul familiei ei, Biriţă, de 15 ani. Naş de cununie - Doru Viorel Ursu, fost ministru de interne. O nuntă ca-n poveşti, cu trăsuri, covor roşu, diamante, maşini de lux, zestre de miliarde şi sute de invitaţi. Povestea s-a terminat însă prost. Ştirea a făcut înconjurul lumii şi a ajuns până la Emma Nicholson, fost raportor al Parlamentului European pentru România. Baroneasa a venit urgent la Sibiu. În faţa ei, regele Cioabă a promis că nu se va mai repeta aşa ceva. Niciodata. 

Ciprian Necula: "Da, toată lumea a fost mulțumită, nu o să se mai întample, uite, au promis, la revedere. Și se face în continuare, cu ușile mai închise. Nu mai e atat de vizibil, dar există în continuare." 

Craiova, iunie 2022. 

Adrian Bidilici, DGASPC Mehedinţi: "S-a confirmat şi faptul că s-a petrecut ,,noaptea nunţii". Este un act sexual confirmat de către Medicina Legală şi din relatările fetiţei de 12 ani."

La 12 ani, o copilă a fost vândută pe doi galbeni. Bunica s-a ocupat de tranzacție. În timp ce mama fetei încerca disperată să o salveze. 

Ciprian Necula: "Sunt comunități care au inventat măsuri de protecție. Spre exemplu, în Călărași există o practică a călugaritului, fetele, de mici, se călugăresc ca să scape de măritiș." 

Ioana, victimă: "Chiar nu prea a depins de mine, chiar dacă eu am spus nu. 

Eu vroiam la şcoală, vroiam altă viaţă, vroiam libertate, cred. Mă simţeam ca şi cum aş fi fost închisă într-o cuşcă."

Ioana a reușit pana la urmă să iasă din această cuşcă. A ramas în căsătoria aranjată de părinți doar 4 ani. Până a devenit majoră. S-a angajat şi s-a înscris la şcoală. Şi-a închiriat o garsonieră unde se duce doar ca să își schimbe hainele tradiționale cu o pereche de blugi. Pentru câteva ore simte că e alt om. Unul liber. 

Ioana: "Eu acasă, aşa, schimbată, nu aş putea să mă duc. Să mă vadă aşa, chiar dacă ştiu că mă schimb de haine şi aşa mă duc la şcoală, acasă nu aş avea cum să apar. Cred că ar începe al Treilea Război Mondial. Nici acum nu pot trăi aşa cum vreau eu, pentru că la ţigani, tot timpul, femeia va depine de bărbat, indiferent că e soţ, tată, frate, unchi sau bunic." 

Nicu Dumitru, Aresel: "Societatea din care a plecat o s-o vadă un pic consumată, ceea ce e trist, iar societatea către care s-ar duce dacă ar pleca ar discrimina-o pentru că e doar o țigancă, și atunci ea este între două lumi." 

Doua lumi paralele. În care fete ca Ana sunt victime sigure. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰