Tradiţii şi superstiţii de Ignat, ziua sacrificării porcului. Astăzi, 20 decembrie, aflăm dacă vom avea o iarnă grea

Tradiţii şi superstiţii de Ignat 2020. În tradiția românească, tăiatul porcului are o dată bine stabilită, 20 decembrie. Ziua este denumită Ignat, deoarece în calendarul creștin-ortodox coincide cu Sfântul Ignatie Teoforul, un sfânt martir, care a murit sfâșiat de fiare în amfiteatrul de la Roma.

• ANIMAŢIE. Filmul teribilului accident din Argeş, în care Andrei şi-a condus vărul spre moarte din teribilism şi lipsă de experienţă. Şi el a plătit cu viaţa

• Obiceiuri de lgnat, ziua tăierii porcului de Crăciun.
• Astăzi se serbează Sfântul Ignatie, un sfânt martir, care a murit sfâșiat de fiare în amfiteatrul de la Roma.

Până la Ajunul Crăciunului, astăzi este 20 decembrie, cea mai scurtă zi din an, care în calendarele creştin ortodocşilor poartă denumirea de Ignat.

Sfântul Ignatie Teoforul este prăznuit pe 20 decembrie

Sfântul Ignatie Teoforul (35 - 107) – se crede că a fost sirian de origine și că, înainte de convertirea sa la creștinism, ar fi fost păgân și mare persecutor al creștinilor.

Ignatie a suferit moarte martirică la Roma, în timpul domniei împăratului Traian (98-117). A fost arestat, împreună cu alți creștini, în timpul persecuției din Antiohia și pedepsit cu moartea prin aruncare la fiare în amfiteatrul de la Roma.

Astfel, el a fost dus la Roma, însoțit de o gardă de 10 soldați, pe care el însuși îi numește „leoparzi”.

În drumul său spre Roma, Sfantul Ignatie a indemnat pretutindeni multimea crestinii sa asculte de episcopii si preotii lor si sa nu creada invataturile eretice.

Ajuns la Roma, a fost aruncat in arena spre a fi sfasiat de lei. Traditia marturiseste ca leii nu au mancat inima Sfantului Ignatie. Ea era plina de lumina si avea inscris pe ea numele Teoforul.

Numele de Ignatie a fost pus in legatura cu un cuvant latin ‘ihnis’ care inseamna foc. Cuvintele lui, ardoarea lui in apararea credintei l-au facut sa fie privit ca un foc nestins.

Oasele care au mai ramas dupa ce fiarele i-au sfasiat trupul, au fost adunate de crestini si puse intr-un loc insemnat din afara cetatii. Dupa putin timp, ele au fost trimise de la Roma la Antiohia. Mutarea moastelor Sfantului Ignatie este pomenita in calendarul ortodox pe 29 ianuarie.

Moastele sale au fost puse mai intai in cimitirul de langa poarta Dafne din Antiohia, iar in timpul imparatului Teodosie cel Tanar (408-450) au fost asezate intr-o biserica din cetate, inchinata Sfantului Ignatie, scrie creștinortodox.ro.

Tradiţii şi superstiţii de Ignat

Tradiţia spune că de Ignat, singura activitate permisă este tăierea porcului şi este interzis să faci alte munci cum ar fi: spălatul, cusutul sau măturatul casei.

„Se zice că porcul îşi visează cuţitul de Ignat, că nu mai mănâncă după această dată şi că dacă l-ai ţine mai mult decât ziua de Ignat, nu ar mai fi în plină formă. La romani exista o categorie de preoţi care ghiceau în măruntaiele animalelor sacrificate. La noi se păstrează credinţa că dacă splina porcului are o anumită formă, este îngroşată într-un capăt, va fi iarna mai grea.

Probabil că modul în care se hrăneşte un animal determină nişte modificări pe organele interne. Porcul este sacrificat de Ziua Ignatului, care vrând-nevrând devine o zi cu dezlegare la porc. Se face aşa zisa tocană a porcului. Acest animal este respectat ca o fiinţă, căreia i se face pomană”, a povestit Carmina Maior, fost muzeograf la CNM Astra Sibiu, potrivit alba24.ro

Despre porcul negru, tăiat de Ignat, Carmina Maior spune că aeastă culoare are, uneori, un sens negativ, dar câteodată înseamnă noroc.

De Ignat, după ce sunt pregătite preparatele, trebuie continuat Postul până în Ajun.

Obiceiurile de Ignat, afectate de pandemie

Tradiţiile şi obiceiurile de Ignat se vor adapta regulilor din pandemie. Chiar şi tradiţionala pomană a porcului, de exemplu, va arăta cu totul altfel.

Fără vecini şi familie extinsă în jurul mesei.

Și nu doar de Covid trebuie să ne păzim, ne atrag atenția autoritățile sanitare.

Pesta porcină încă se manifestă în sute de focare în țară. Este și motivul pentru care comercializarea cărnii de porc se face doar în condiții stricte.

Andrei Butaru - director DSV Dolj: Există două tipuri de sacrificare. Sacrificarea tradiţională, pentru consum familial şi este numai pentru consumul familiei care-şi sacrifică porcul în curtea sa, deci această carne nu se vinde. Şi sacrificarea din fermele autorizate care pleacă sub control sanitar-veterinar către abatoare.

Important este şi testul care depistează dacă animalul sacrificat în gospodărie a fost infectat cu trichinella spiralis.

Deși nu este obligatoriu, este o recomandare care ar trebui urmată, spun medicii veterinari, deoarece trichineloza se transmite de la animal la om. Un test costă între 30 și 40 de lei.