Unde este Mănăstirea Prislop, locul în care se află mormântul lui Arsenie Boca. Program de vizitare și reguli de respectat

Mănăstirea Prislop, locul unde se află mormântul lui Arsenie Boca, reprezintă un important loc de pelerinaj și rugăciune. Află care este istoria, programul de vizitare și traseul pe care se poate ajunge la Mănăstirea Prislop. 

• Val de ger peste România. Unde se vor întregistra aproape -10 grade

Construită într-o poiană verde, înconjurată de dealuri acoperite de păduri de fag, stejar sau pini, Mănăstirea Prislop este locul perfect pentru reculegere, rugăciune și reflecție. De asemenea, reprezintă şi un loc de pelerinaj pentru mulți creștini ortodocși, mai ales pentru că acolo este înmormântat părintele Arsenie Boca, considerat Sfântul Ardealului. 

Unde se află Mănăstirea Prislop

Mănăstirea Prislop este o mănăstire din România situată în apropierea satului Silvașu de Sus din județul Hunedoara. Biserica mănăstirii, edificiu din secolul al XVI-lea, a fost declarată monument istoric.

În anul 1564 a fost zidită din temelie de Zamfira, fiica lui Moise Vodă din Țara Românească. Este posibil ca vechiul lăcaș, despre al cărui urme se scria la mijlocul secolului al XIX-lea, să fi existat undeva în pădure, în vecinătatea clădirilor actuale.

În secolul al XVII-lea a viețuit aici sfântul Ioan de la Prislop. Din secolul al XVIII-lea a fost mănăstire greco-catolică. În secolul al XIX-lea, pentru o anumită perioadă, a fost administrată de preoții de mir greco-catolici. Episcopul de Lugoj, Demetriu Radu, s-a ocupat de refacerea mănăstirii în anul 1901. În 29 octombrie 1948, odată cu interzicerea Bisericii Române Unite, preoții greco-catolici au fost arestați, iar lăcașul ocupat de Biserica Ortodoxă.

Pe 25 noiembrie 1948 mitropolitul ortodox Nicolae Bălan de la Sibiu l-a transferat pe călugărul Arsenie Boca de la Mănăstirea Sâmbăta la Prislop, de unde a fost la rândul său arestat doi ani mai târziu. Abia după anul 1975 mănăstirea s-a refăcut ca lăcaș monahal, ortodox, cu o comunitate de călugărițe.

Care este istoria Mânăstirii Prislop

Nu se cunosc începuturile mănăstirii. Deoarece era amplasată pe pământuri care ținuseră de nobilii români din Ciula, se poate presupune că ei au fost ctitorii laici ai locașului. Există o singură mărturie care este consemnată despre prezența lui Nicodim de la Tismana, în Ungaria medievală. Ea este însemnarea de pe Evangheliarul său: "Această Sfântă Evanghelie a scris-o popa Nicodim în Țara Ungurească în 6913 (1404-1405)". Lui Nicodim tradiția i-a pus în seamă un lung șir de alte mănăstiri care au fost întemeiate ulterior. În adevăr, nici cea mai mică relație nu se poate face între Prislop și Nicodim de la Tismana.

Pe la jumătatea secolului XVI, Mănăstirea Prislop ajungând aproape în ruină, în anul 1564 a fost zidită "din temelie" de Domnița Safira (Zamfira), care se retrage aici după ce tatăl ei Moise Vodă din Țara Românească a fost ucis în lupta de la Viișoara. Este posibil ca vechiul lăcaș, despre al cărui urme se scria la mijlocul secolului al XIX-lea, să fi existat undeva în pădure, în vecinătatea clădirilor actuale.

Safira a acționat sigur la o mănăstire preexistentă, pentru că ea, ca femeie, nu avea drept la ctitorire de mănăstire de bărbați. Îngrijorată de salvarea sufletului ei, după a patra căsătorie, toate cu nobili transilvani care nu erau de religie ortodoxă, ea a înzestrat lăcașul cu odoare scumpe și moaște de sfinți. Dintre ele, pe cât se pare, doar o icoană a mai rămas până astăzi. Piatra funerară a Safirei, sfărâmată în mai multe bucăți, se găsește la Prislop. Ea conținea inscripții cu litere latine și chirilice. Doi egumeni, Ioan și Teofil, sunt pomeniți în documentele vremii. Însă, nu se prea cunoaște mai nimic despre rolul lor în viața mănăstirii.

Probabil că în secolul al XVII-lea a fost întemeiază la Prislop o școală de învățătură bisericească pentru tinerii care urmau să devină preoți pe sate. În anul 1585 egumenul Ioan ajunge mitropolit la Bălgrad (Alba Iulia), iar Teofil devine în 1615 episcop la Vad. În secolul XVII, aici a viețuit Sfântul Ioan de la Prislop.

Din 1948, Prislopul este luat de Biserica Ortodoxă Română

În contextul interzicerii Bisericii Române Unite, când bisericile și mănăstirile greco-catolice au fost confiscate de autoritățile comuniste și date Bisericii Ortodoxe Române, la Prislop, după alungarea călugărilor bazilieni, au fost aduși de la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, călugărul Arsenie Boca, însoțit de doi frați novici. Cei doi erau, Leonida Plămădeală (refugiat, originar din Basarabia) și Dometie Manolache, imediat tunși în monahism, aici la Prislop, în toamna lui 1948.[3] Părintele Dometie Manolache a rămas la Prislop până în anul 1952, când a fost mutat la Sihăstria "Afteia" de la Cioara. Iar Leonida Plămădeală a devenit între timp, Mitropolit al Ardealului, cunoscut și sub numele Antonie Plămădeală.

Din 1948 starețul mănăstirii a fost Arsenie Boca, iar după ce lăcașul s-a transformat în mănăstire de maici (la mijlocul anilor 1950), a rămas ca duhovnic, până în 1959, când comuniștii au risipit obștea și Părintelui Arsenie Boca i-au stabilit domiciliu forțat la București. În 1976 mănăstirea a fost reînființată, ca mănăstire de maici, iar din 1991 a fost înființat aici, Seminarul Teologic Monahal "Sfânta Ecaterina" (pentru călugărițe), cu o durată de școlarizare de cinci ani. În ultimii ani un pelerinaj special are loc la Mănăstirea Prislopului, la mormântul Părintelui Arsenie Boca, aflat în cimitirul așezământului monahal.

Ce trebuie să duci la mormântul lui Arsenie Boca

Cei care merg să viziteze mormântul părintelui obişnuiesc să ducă flori, mai exact crini albi. Mormântul părintelui este plin cu flori înflorie pe tot parcursul anului. 

Reguli de vizitare la Mănăstirea Prislop 

Intrarea la Mănăstirea Prislop este gratuită pe tot parcursul anului. Programul de vizită este același în fiecare zi, între orele 8:00 și 20:00. Credincioșii care ajung la mormântul părintelui Arsenie Boca trebuie să respecte câteva reguli. Curățenia trebuie păstrată, iar accesul cu animale este total interzis.

Arsenie Boca devine sfânt şi va fi sărbătorit pe 28 noiembrie

Părintele Arsenie Boca va fi trecut în rândul sfinţilor. Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a decis canonizarea a 16 preoţi care au dăinuit în credinţă deşi au fost persecutaţi şi aruncaţi în cele mai grele temniţe ale regimului comunist. Alături de fostul stareţ al Mănăstirii Prislop, vor mai fi trecuţi cu roşu în calendarul creştin preotul Ilie Lăcătuşu si teologul Dumitru Stăniloaie.