ADN-ul a doi locuitori antici din Pompeii, analizat în premieră. Ce au aflat cercetătorii

Oamenii de știință au reușit să extragă și să analizeze material genetic a două persoane din Pompeii ale căror trupuri au fost acoperite de cenușa vulcanului Vezuviu, la fel ca întreg orașul antic. Aceasta este prima dată când cercetătorii au reușit să facă un astfel de studiu, rezultate obținute oferindu-le mai multe informații despre aceste persoane, dar și despre populația antică din Peninsula Italiană, notează BBC.

• "N-am întâlnit aşa ceva". Aglomeraţie în vămi după minicavanţa de Paşte. Românii s-au întros acasă din Bulgaria, Grecia sau Turcia

Cele două schelete au fost găsite în 1933, într-o locuință pe care arheologii au numit-o "Casa Artizanului". Modul în care cei doi au fost găsiți sugerează că au murit la scurt timp după ce au luat prânzul, această ipoteză a fost întărită și de un studiu recent care sugera că cenușa vulcanică care i-a acoperit ar fi putut să înceapă să cadă la nici 20 de minute de la momentul erupției.

Dr, Serena Viva, cercetătoare a Universității Salento, care a analizat cele două schelete este de părere că cele două persoane nu au făcut eforturi pentru a se salva și că explicația acestui gest ar putea veni în urma unei mai bune înțelegeri a stării de sănătate. Au fost alese aceste rămășițe deoarece starea lor de conservare a permis cercetătorilor să obțină o cantitate suficientă de material genetic care să poată fi analizată.

Ce au aflat cercetătorii după ce au analizat ADN-ul antic?

Analizele genetice au arătat că unul dintre schelete aparțineau unui bărbat și că în oasele acestuia se afla ADN-ul unei bacterii care duce la tuberculoză, ceea ce sugerează că este posibil să fi suferit de această boală. În plus, mostrele prelevate au permis descifrarea întregului cod genetic al acestuia.

Markerii genetici din ADN-ul bărbatului sunt similari cu cei din ADN-ul altor persoane care au au trăit în Italia secolului I al erei noastre. În plus, analizele au relevat că o parte din genele sale sunt similare cu cele descoperite în mod frecvent în Sardinia, ceea ce sugerează diversitatea genetică crescută din regiune.

Dr. Gabriele Scorrano a subliniat că astfel de studii pot oferi mai multe informații despre viața de zi cu zi din orașul Pompeii și că o analiză a ADN-ului ambiental, recoltat din probele de mediu, ar putea oferi o imagine clară a biodiversității din zonă. Din acest punct de vedere, orașul antic poate fi considerat "o insulă romană" care a conservat o zi din anul 79 al erei noastre.