Autoritățile din întreaga lume sunt în alertă maximă. Europa şi SUA ar putea fi lovite de o criză a creditelor

Autoritățile din întreaga lume sunt în alertă maximă din cauza consecințelor pe care le-ar putea avea recentele tulburări de pe piaţa bancară, declanşate de prăbușirea băncilor americane Silicon Valley Bank și Signature Bank și de preluarea fulger a băncii elveţiene Credit Suisse în urmă cu o săptămână.

Indicatorii financiari arătau la finalul săptămânii trecute un stres pe piaţa bancară, aminteşte Reuters. Euro a scăzut în raport cu dolarul, randamentele obligațiunilor guvernamentale din zona euro au scăzut şi ele, iar costurile asigurării împotriva incapacității de plată a băncilor au crescut în ciuda asigurărilor oferite de autorităţi.

Într-o încercare de a calma investitorii, Trezoreria SUA a declarat vineri că, potrivit Consiliului de Supraveghere a Stabilității Financiare, sistemul bancar din SUA este "solid și rezistent". "Ceea ce este neclar pentru noi este cât de mult duc aceste tensiuni bancare la o criză larg răspândită a creditelor. Această criză a creditelor... ar încetini apoi economia. Monitorizăm asta foarte, foarte îndeaproape", a declarat duminică la CBS un oficial din cadrul Fed, Neel Kashkari.  

"Ne apropiem cu siguranță de asta", a spus Kashkari, unul dintre cei mai mari susţinători ai măsurii de creştere a dobânzilor în lupta cu inflația. El a spus că este prea devreme pentru a evalua impactul stresului bancar asupra economiei și, prin urmare, prea devreme pentru a ști cum ar putea influența următoarea decizie a Comisiei Federale pentru Piața Deschisă (FOMC) privind rata dobânzii.

Băncile centrale, prinse la mijloc între lupta cu inflaţia şi stabilitatea financiară a băncilor

Între timp, în Europa, BCE consideră că recentele tulburări din sectorul bancar ar putea duce la o scădere a creşterii economice și a inflației, a declarat vicepreședintele Luis de Guindos. "Impresia noastră este că acestea vor duce la o înăsprire suplimentară a standardelor de creditare în zona euro. Și poate că acest lucru va afecta economia în termeni de creștere mai scăzută și inflație mai scăzută”, a spus el pentru Business Post.

După ce guvernul elvețian a orchestrat în urmă cu o săptămână operaţiunea de salvare a Credit Suisse prin preluarea de către rivala UBS din Zurich, Deutsche Bank din Germania a intrat şi ea în centrul atenției investitorilor. Acțiunile celei mai mari bănci din Germania au scăzut vineri cu 8,5%, iar costurile de asigurare împotriva intrării sale în incapacitate de plată au crescut brusc, în timp ce indicele bursier al principalelor bănci europene a scăzut.

Creșterea bruscă a stresului bancar a ridicat semne de întrebare: vor continua marile bănci centrale să crească agresiv rata dobânzilor pentru a încerca să reducă inflația? Unii au început să speculeze când vor începe să scadă ratele. Erik Nielsen, consilier-șef la UniCredit din Londra, a declarat că băncile centrale nu ar trebui să separe politica monetară de stabilitatea financiară într-un moment de temeri tot mai mari că problemele bancare ar putea duce la o criză financiară la scară largă.

"Băncile centrale importante, inclusiv Fed și BCE, ar trebui să lanseze o declarație comună că o viitoare creștere a ratei dobânzilor nu este posibilă cel puțin până când stabilitatea nu va reveni pe piețele financiare", a spus Nielsen duminică într-un buletin informativ. Rezerva Federală din SUA a majorat dobânda pentru a noua oară consecutiv, dar a lăsat o fereastră deschisă pentru o schimbare de macaz până când devine clar cum se pot schimba practicile de creditare bancară după prăbușirile Silicon Valley Bank și Signature Bank.

Împrumuturile companiilor din zona euro au încetinit în februarie, pentru a patra lună consecutiv

În ultimele luni, creditarea s-a atenuat semnificativ, pe fondul dificultăţilor economice şi al dobânzilor ridicate, iar recentele turbulenţe din sectorul bancar global vor afecta  împrumuturile acordate companiilor şi gospodăriilor în următoarele luni, avertizează analiştii. Împrumuturile acordate în februarie companiilor au urcat cu 5,7%, după un avans de 6,1% luna precedentă, în timp ce creditele acordate gospodăriilor au crescut cu doar 3,2%, după o expansiune de 3,6%.

Un studiu recent al BCE a arătat că în trimestrul patru din 2022 băncile au înăsprit accesul la împrumuturi cel mai mult de la criza datoriilor din zona euro, în urmă cu un deceniu, iar previziunile indică politici de creditare chiar mai restrictive în primele trei luni din 2023. Fluxul lunar de împrumuturi către companii a fost negativ - 2,6 miliarde de euro în februarie - faţă de nivelul de minus 1,4 miliarde de euro luna precedentă.

În iulie, Banca Centrală Europeană a început majorarea dobânzilor, pentru a contracara inflaţia record, iar aceste evoluţii au descurajat împrumuturile de la bănci, care au crescut mai lent dobânzile la credite. Anul trecut, creşterea creditării a fost robustă, chiar dacă băncile au înăsprit accesul la fonduri, ceea ce reflectă parţial nevoia crescută de lichidităţi a firmelor pentru a acoperi costurile ridicate cu energia.

Creşterea masei monetare M3, considerată drept un indicator al activităţii economice, a încetinit la 2,9% în februarie, de la 3,5% luna precedentă, sub estimările analiştilor intervievaţi de Reuters care mizau pe o creştere de 3,2%. Analiştii previzionează că zona euro va evita recesiunea şi, cel puţin pe termen scurt, economia regiunii rezistă turbulenţelor, ceea ce ar putea determina BCE să continue înăsprirea politicii monetare. Dar încrederea rămâne fragilă, după problemele din sectorul bancar european şi american din ultimele două săptămâni, care au readus în memorie criza financiară globală din 2008. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰