Bani murdari: metode de plată utile în timpul epidemiilor
Un studiu realizat în Olanda, care a stabilit că bancnotele pot răspândi infecţii microbiene şi că leii româneşti se numără printre valutele pe care agenţii patogeni supravieţuiesc cel mai mult, a fost premiat anul trecut cu Ig Nobel, o alternativă amuzantă a distincţiilor Nobel.
Un studiu realizat în Olanda, care a stabilit că bancnotele pot răspândi infecţii microbiene şi că leii româneşti se numără printre valutele pe care agenţii patogeni supravieţuiesc cel mai mult, a fost premiat anul trecut cu Ig Nobel, o alternativă amuzantă a distincţiilor Nobel, acordată celor mai ciudate descoperiri ştiinţifice.
Dincolo de latura amuzantă a trofeului, studiul realizat în laboratorul Canisius Wilhelmina Ziekenhuis din Olanda a fost unul foarte serios şi a avut în vedere mai multe tipuri de bancnote, precum euro, dolari americani şi canadieni, lei, dirhami marocani şi rupii indiene. România se numără printre ţările care folosesc bancnote din polimeri, mai rezistente, dar care permit proliferarea bacteriilor, printre care agenţi patogeni multirezistenţi. În teorie, spuneau cercetătorii olandezi, leii ar putea contribui la transmiterea microorganismelor în rândul populaţiei din România.
În contextul pandemiei de COVID-19, multe instituţii din lumea întreagă încearcă să regândească un gest făcut zilnic de majoritatea oamenilor, anume plata în numerar. Astfel, la începutul lunii martie, banca centrală a Coreei de Sud a anunţat că va scoate toate bancnotele din circulație timp de două săptămâni și că va arde o parte dintre ele, totul pentru a încetini răspândirea noului coronavirus. China a avut iniţiativa de a curăţa bancnotele cu raze ultraviolete și temperaturi ridicate, iar o parte dintre acestea, cele provenind din focare de infecție, fiind chiar distruse.
Între timp, sunt promovate alte metode de cumpărare de bunuri și servicii, precum plati cu telefonul sau cardul contactless. Muzeul Luvru din Paris a interzis în urmă cu o săptămână plata cash, acceptând doar carduri bancare, într-un efort de a-i face pe angajați să se simtă mai confortabil atunci când vin la serviciu.
Criza provocată de coronavirus ar putea fi un teren propice pentru adoptarea pe o scară mai largă a plăților cu telefonul, o tehnologie nouă, cu care mulți dintre oameni nu sunt obișnuiți. Opțiunile de plată cu telefonul și contactless variază, cu aplicații precum Apple Pay, Samsung Pay și Google Pay de pe dispozitivele inteligente, și carduri cu tehnologie NFC (Near Field Communication). Consumatorii nu au nevoie de semnătură și nu trebuie să atingă terminalul de plată.
„Nu există niciun dubiu că microorganismele se transmit prin intermediul banilor", a declarat Paul Matewele, profesor de microbiologie la London Metropolitan University, pentru CNN.
Potrivit unui studiu realizat în 2017 în New York, SUA, microorganismele care pot supraviețui pe bancnote pot varia – de la cele orale și vaginale, până la virusurile gripale. De altfel, Organizația Mondială a Sănătății recomandă oamenilor să se spele pe mâini după ce au atins bani, mai ales înainte de masă.
Nici cardurile bancare nu sunt neapărat mai sigure, pentru că bacteriile pot fi transmise în mod similar bancnotelor sau la terminalele de plată folosite de mai multe persoane.
Unele companii pot să reducă acest tip de contact, mai ales în cazul cumpărăturilor cu valoare scăzută, în acest caz nefiind necesară o semnătură, un gest care poate asigura protecție contra fraudelor.
China începe să devină o societate în care nu se folosesc banii gheață. Potrivit eMarketer, aproape 50% din populația Chinei a folosit plățile cu mobilul pentru a face cumpărături în al doilea trimestru al anului 2019. Un oficial al Băncii Populare Chineze a declarat, în februarie, că în China vor fi dublate plățile cu telefonul mobil, pentru a se evita contactul uman inutil.
Însă, deși unii ar putea să considere mai confortabile și oarecum mai sigure soluțiile de plată mobile și contactless, Matewele a spus că oamenii trebuie să fie atenți la metodele de curățare a dispozitivelor inteligente. „Nu putem ști cât de multe bacterii sunt pe mâinile noastre, deoarece folosim și numerar, și carduri. Presupun că, pe măsură ce oamenii optează pentru tranzacții electronice, riscul este redus. Dar încă folosim telefoanele noastre (pentru plăți contactless, n.r.), după ce în prealabil am atins alte suprafețe", a spus Matewele.
Pe lângă spălarea mâinilor după manipularea banilor, se recomandă utilizarea de șervețele antibacteriene pentru curățarea telefoanelor mobile și a cărților de credit, precum și folosirea propriului stilou pentru a semna chitanțele.
Sursa foto: Pexels.com, Unsplash.com.
Ți-a plăcut acest articol?
LikePuteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰