Cât costă viața într-un sat cu 400 de locuitori. O femeie trăieşte fără griji cu 900 $ şi mai şi economiseşte
O femeie de 57 de ani a decis să își refacă viața într-un sat cu doar 400 de locuitori din nord-vestul Franței, după ce a divorțat de soțul său britanic.
Karen Anderson, o americancă în vârstă de 57 de ani, a ales să rămână în Franța după încheierea unei căsnicii care a durat mai bine de un deceniu. În prezent, locuiește în Saint-Servais, un sat din Bretania, unde costurile mai mici și ritmul liniștit al vieții i-au oferit posibilitatea de a se întreține dintr-o pensie de 900 de dolari pe lună, la care se adaugă veniturile din activitatea sa profesională.
Într-un interviu acordat Business Insider, femeia a povestit cum a ajuns să se stabilească în Europa, de ce a renunțat la ideea de a reveni definitiv în Statele Unite și care sunt avantajele și dificultățile vieții într-o comunitate rurală din Franța.
A plecat din California după ce s-a căsătorit cu un britanic
Karen Anderson lucra ca dispecer pentru serviciul de urgență 911, în cadrul unui departament de poliție din California, atunci când și-a cunoscut viitorul soț, un cetățean britanic. După un an de relație, cei doi s-au căsătorit în 2011 și s-au mutat ulterior în Regatul Unit.
Americanca își dorea o schimbare și posibilitatea de a descoperi alte locuri. Timp de mai mulți ani, cuplul și-a împărțit timpul între Marea Britanie, unde bărbatul lucra, și Franța.
În 2016, cei doi au cumpărat o locuință în Franța pentru 45.000 de euro, echivalentul a aproximativ 50.450 de dolari. Prețul era considerabil mai mic decât cel al unei proprietăți pe care și-ar fi putut-o permite în Marea Britanie.
Achiziția nu a fost însă lipsită de emoții. Karen își amintește că, la finalizarea tranzacției, a primit peste 100 de pagini de documente, într-o limbă pe care nici ea, nici soțul său nu o înțelegeau.
"Eram străini care cumpărau o casă într-o limbă pe care nu o înțelegeam, așa că a fost foarte înfricoșător. Dar am fost îndrumați pe tot parcursul procesului", a povestit femeia.
A divorțat după mai bine de un deceniu și a încercat să se întoarcă în Statele Unite
În 2021, Karen a revenit în Statele Unite pentru a avea grijă de mama sa, care fusese diagnosticată cu cancer. În urma unor investigații medicale, a aflat că și ea suferea de aceeași boală.
A rămas aproximativ un an în America pentru tratament. În această perioadă, s-a angajat la Amazon, ceea ce i-a permis să beneficieze de o asigurare medicală.
Ulterior, s-a întors în Europa, însă în 2023, ea și soțul său au decis să divorțeze. Deși căsătoria fusese încheiată în California, procedura de divorț a trebuit să se desfășoare potrivit legislației franceze. Procesul a fost dificil și a durat trei ani până la finalizare.
În timp ce divorțul era încă în desfășurare, Karen a încercat din nou să se stabilească în Statele Unite. A avut nevoie de aproximativ șase luni pentru a-și găsi un loc de muncă și a devenit însoțitoare de zbor la compania Frontier Airlines.
Condițiile de trai au determinat-o însă să renunțe la această variantă.
"Din păcate, nu îmi permiteam decât un pat de o persoană într-o casă pe care o împărțeam cu alte 13 femei, așa că am decis să mă întorc în Europa", a explicat ea.
După finalizarea divorțului, fostul soț i-a cumpărat partea din casa pe care o dețineau împreună.
Acum, pensia de 900 de dolari îi acoperă cheltuielile
În 2026, Karen și-a cumpărat propria locuință în Franța, pentru 59.100 de euro, echivalentul a aproximativ 66.159 de dolari.
Spre deosebire de prima achiziție, procedura a fost mult mai simplă. Americanca spune că a fost nevoită să semneze electronic doar trei documente, o schimbare importantă față de experiența din 2016.
Principalul motiv pentru care a ales să rămână în Franța este costul vieții.
"Pentru mine, decizia de a rămâne în Franța ține, în primul rând, de costurile accesibile. Pensia mea lunară de 900 de dolari, de la fostul loc de muncă de dispecer, este suficientă pentru a-mi plăti rata la casă, utilitățile, asigurarea locuinței și asigurarea mașinii", a declarat Karen.
Femeia consideră că, dacă ar locui în Statele Unite, ar trebui să continue să muncească doar pentru a se putea întreține. În plus, susține că oportunitățile de angajare sunt limitate la vârsta sa.
Cum este viața într-un sat francez cu doar 400 de locuitori
Karen locuiește în Saint-Servais, o localitate cu aproximativ 400 de locuitori din Bretania, în nord-vestul Franței. Regiunea este cunoscută pentru clătitele sale tradiționale, dar și pentru identitatea culturală distinctă, limba și obiceiurile locale.
Unul dintre lucrurile pe care femeia le apreciază cel mai mult este absența presiunii de a cumpăra permanent lucruri noi.
"Ceea ce îmi place cel mai mult la viața de aici este că nu există atât de multe tentații. Nu simți aceeași presiune de a cumpăra lucruri materiale. Stilul de viață este simplu și liniștit", a povestit ea.
Satul este înconjurat de terenuri agricole, inclusiv culturi de porumb pentru hrana animalelor, dar și de ferme unde sunt crescute oi, porci și găini.
Deși comunitatea este foarte mică, localitatea are un restaurant și o biserică ce datează din secolele al XIV-lea sau al XV-lea.
În schimb, facilitățile de zi cu zi sunt limitate. Nu există brutărie, măcelărie sau magazin alimentar, astfel că americanca trebuie să conducă aproximativ patru kilometri pentru a cumpăra alimente sau pâine proaspătă.
Liniștea și lipsa poluării luminoase compensează însă aceste inconveniente.
"În Saint-Servais nu există poluare luminoasă sau zgomotul traficului. Pot să privesc afară și să văd stelele în fiecare noapte a anului, ceea ce mă uimește. Nu se aud nici sirene de poliție și nici nu există prea multă infracționalitate", a explicat Karen.
Locuința are aproximativ 68 de metri pătrați, dar umezeala și încălzirea îi dau bătăi de cap
Casa pe care Karen a cumpărat-o este construită din piatră, la fel ca multe dintre locuințele din sat. Are aproximativ 68 de metri pătrați și, deși este mică, dispune de două dormitoare la etaj și trei băi, dintre care una este conectată direct la un dormitor.
Femeia recunoaște însă că locuința a necesitat cheltuieli considerabile.
Parterul se află sub nivelul solului, ceea ce favorizează acumularea umezelii. Potrivit americancei, umiditatea este o problemă frecventă în regiune, din cauza climatului răcoros și ploios.
"Avem aproximativ șase luni de ploaie în fiecare an, ceea ce este foarte diferit de California", a spus ea.
O altă particularitate este lipsa sistemelor de încălzire centrală și de aer condiționat din multe locuințe din zonă. Karen își încălzește casa cu o sobă pe lemne și își taie singură lemnele de foc. Ar putea instala o pompă de căldură, care ar permite și răcirea locuinței, dar consideră că această tehnologie este încă relativ nouă în regiune. Ea spune că Franța a rămas în urmă în anumite privințe, oferind drept exemplu accesul la internet prin fibră optică, disponibil în zona sa abia în ultimii ani.
Diferențele dintre viața în Franța și cea din America: "În SUA trăim ca să muncim"
Karen consideră că principalul avantaj al vieții în Franța este echilibrul dintre muncă și timpul liber.
"În America, trăim ca să muncim. În Franța, oamenii muncesc ca să trăiască", a declarat ea.
Americanca amintește că săptămâna standard de lucru în Franța este de 35 de ore, iar multe afaceri își întrerup activitatea între orele 12:00 și 14:00 pentru pauza de prânz. Experiența este foarte diferită de perioada în care lucra pentru departamentul de poliție din California.
"Am venit din Statele Unite, unde lucram între 80 și 100 de ore pe săptămână la departamentul de poliție. Îmi iubeam enorm meseria, dar îmi controla viața", a povestit Karen.
Recent, femeia a început să lucreze ca agent imobiliar. Fiind la început în acest domeniu, programul său este încă neregulat, iar Karen spune că nu a învățat pe deplin cum să își limiteze timpul dedicat activității independente.
Sistemul medical francez îi acoperă tratamentele, dar accesul la medici este dificil
Un alt motiv important pentru care Karen preferă viața în Europa este sistemul de sănătate. Ea apreciază faptul că, în Marea Britanie, serviciile medicale erau asigurate prin sistemul public NHS, indiferent dacă o persoană avea sau nu un loc de muncă.
În Franța, explică americanca, cetățenii și rezidenții legali beneficiază, în general, de rambursarea a aproximativ 70% din costurile majorității serviciilor medicale. Diferența poate fi acoperită printr-o asigurare suplimentară, denumită mutuelle.
Costul acesteia depinde de nivelul de acoperire ales.
"Pentru că am avut cancer în trecut, beneficiez de acoperire integrală și am primit întotdeauna îngrijirile de care am avut nevoie", a explicat ea.
Există însă și un dezavantaj important: accesul la serviciile medicale. În zona în care locuiește, medicii și stomatologii sunt puțini, iar cabinetul medicului său se află la două ore distanță. Recent, farmacia locală a instalat însă un sistem de telemedicină, numit Telebox, prin intermediul căruia pacienții pot participa la consultații video și pot primi recomandări medicale sau rețete.
De ce nu mai vrea să se întoarcă în Statele Unite, deși îi lipsesc copiii și nepoții
Karen recunoaște că mutarea definitivă în Franța, după divorț, a reprezentat o schimbare majoră și că viața sa actuală nu este exact cea pe care și-o imaginase.
Deși traiul într-un sat liniștit din Franța poate părea ideal pentru mulți oameni, americanca spune că stabilirea în străinătate presupune și sacrificii.
"Poate părea un vis pentru alți oameni, dar americanii nu văd întotdeauna sacrificiile pe care le faci ca să trăiești în străinătate. Nu am copiii și nepoții aproape, iar acest lucru îmi lipsește foarte mult", a mărturisit ea.
Cu toate acestea, nu își imaginează că ar putea reveni definitiv în Statele Unite, în special din cauza costurilor ridicate ale locuințelor și serviciilor medicale. În prezent, femeia are un cerc apropiat de prieteni și este mulțumită de viața pe care a reușit să și-o construiască.
"Franța mi-a oferit posibilitatea de a mă bucura de viață fără să mă îngrijorez permanent pentru următorul salariu sau pentru lucrurile pe care mi le voi putea permite cu acei bani", a concluzionat ea.
