Observator » Ştiri economice » Veşti proaste de la BNR înainte de Crăciun. Inflaţia va creşte. Isărescu: "Nu sunt exagerări"

Veşti proaste de la BNR înainte de Crăciun. Inflaţia va creşte. Isărescu: "Nu sunt exagerări"

BNR a majorat prognoza de inflaţie la 7,4% pentru finalul lui 2026. Explicaţiile lui Mugur Isărescu - Profimedia
Editor L.B. | Timp citire: 6 minute
Publicat la 16.11.2026, 13:35 | Modificat la 16.11.2026, 13:36

Banca Naţională a României (BNR) a majorat estimarea privind rata inflaţiei la sfârşitul anului 2026, de la 6,1% la 7,4%. Pentru finalul anului 2027, banca centrală estimează o inflaţie de 3,7%, peste nivelul de 3,4% prognozat anterior. Noile estimări au fost prezentate luni de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR a explicat că majorarea estimărilor privind inflaţia are la bază, în special, creşterea preţurilor la energie şi carburanţi, într-un context marcat de amplificarea tensiunilor geopolitice şi de înrăutăţirea situaţiei de pe pieţele internaţionale ale energiei.

"Rata anuală a inflaţiei IPC, indicele preţurilor de consum, are până la sfârşit o uşoară creştere. Atenţie, e vorba de indicele IPC, nu e vorba de explozii de preţuri, cum există tendinţa să se spună. Preţurile, probabil, de sărbători vor fi relativ stabile sau vor înregistra creşteri normale, ca şi în anii precedenţi, nu sunt exagerări. Nu ne mai aşteptăm la o scădere datorită, în principal, ca să nu zic exclusiv, evoluţiei preţurilor la produsele petroliere şi la energie. După care urmează o scădere aproape continuă, până în trimestrul I din 2028, când are loc intrarea în intervalul de variaţie în funcţie de ţinta de inflaţie. Revizuirea în sus a traiectoriei prognozate faţă de exerciţiul anterior, deci graficul roşu comparativ cu graficul albastru, este o reevaluare ascendentă amplă a preţului energiei, pe care trebuie să o luăm în considerare, chiar dacă avem cealaltă prognoză că preţul la energie va scădea. Există tensiuni geopolitice reintensificate, deci au fost toate motivele să facem această revizuire şi are un impact şi asupra inflaţiei de bază. Normal, preţul la energie se duce în toate părţile", a explicat Mugur Isărescu, în conferinţa de prezentare a noului Raport trimestrial asupra inflaţiei.

Conform prezentării BNR, rata anuală a inflaţiei ar urma să înregistreze o majorare temporară în trimestrul al patrulea din 2026, în principal pe fondul unui nou puseu de creştere a preţurilor produselor energetice, după care va intra pe o traiectorie descendentă începând cu primul trimestru al anului viitor.

Articolul continuă după reclamă

Când ar putea începe să scadă inflaţia în România, potrivit estimărilor BNR

Banca centrală estimează că inflaţia va reveni în intervalul de variaţie asociat ţintei, de 2,5% plus/minus un punct procentual, în primul trimestru din 2028.

Guvernatorul BNR a subliniat că revizuirea ascendentă a traiectoriei inflaţiei reflectă reevaluarea semnificativă a preţurilor energiei, care influenţează inclusiv inflaţia de bază, prin transmiterea costurilor în celelalte sectoare ale economiei.

În ceea ce priveşte evoluţia preţului petrolului, guvernatorul a precizat că prognoza BNR a fost realizată pe baza informaţiilor disponibile la începutul lunii noiembrie, când cotaţia ţiţeiului depăşea 100 de dolari pe baril, în timp ce ulterior aceasta a coborât spre 90 de dolari.

Pe acelaşi subiect

"Raportul şi ce vă prezint eu acum, toate sunt făcute cu datele până la 1 noiembrie, când preţul era peste 100 de dolari. Acum a coborât la 90. Probabil că toate datele de prognoză s-ar schimba. Încă nu ştim dacă 90 este preţul care va rezista", a mai spus Isărescu.

Conform proiecţiei băncii centrale, inflaţia de bază CORE2 ajustat ar urma să coboare la 6,1% la sfârşitul anului 2026 şi la 3,7% la finalul anului 2027, pe fondul atenuării presiunilor inflaţioniste şi al cererii interne reduse.

În prezentarea sa, Mugur Isărescu a atras atenţia că evoluţia viitoare a preţurilor energiei rămâne incertă, iar riscurile asupra prognozei pot acţiona în ambele sensuri.

La şedinţa din 12 noiembrie 2026, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, precum şi a ratelor dobânzilor pentru facilitatea de creditare şi facilitatea de depozit la 7,50%, respectiv 5,50% pe an.

Isărescu: România nu are nevoie de un acord cu FMI

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că România nu are nevoie, în acest moment, de un acord de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), datorită rezervelor valutare de care dispune şi a angajamentelor asumate în relaţia cu Uniunea Europeană pentru reducerea deficitului bugetar. Cu toate acestea, Isărescu a subliniat că România trebuie să îşi menţină credibilitatea în faţa partenerilor internaţionali şi să îşi asigure în continuare accesul la finanţare pe pieţele de capital.

"Risc există oricând. Dar, pentru că am văzut că s-a creat aşa o discuţie mare cu "vine Fondul", un fel de bau-bau, pe care l-am mai trăit de câteva ori, şi ia măsuri mai aspre: Fondul vine când avem o criză valutară şi nu avem rezerve. Nu e cazul României. Ţara are nevoie de bani, dar nu de bani de la Fondul Monetar Internaţional, că acolo e vorba numai de un schimb de valute, să spunem aşa. Noi le dăm lei în contul nostru de la FMI şi ei ne dau bani pentru rezerva valutară. Deci valută, atunci când nivelul rezervei este scăzut sau când există o criză valutară şi trebuie să aperi, pierzi valuta. Explic tehnic, ca să ieşim dintr-o discuţie care nu-şi are rostul", a afirmat Isărescu, întrebat despre riscul ca România să ajungă la un nou acord cu FMI.

Guvernatorul a subliniat că România are nevoie de investiţii străine, de atragerea fondurilor europene şi de împrumuturi de pe pieţele internaţionale de capital, iar principalul risc îl reprezintă deteriorarea credibilităţii ţării.

"Deci ţara are nevoie de bani, dar din investiţii străine, din fonduri europene, care e bine să fie atrase în mai mare măsură, şi din împrumuturi pe pieţele de capital. Şi aici este riscul cel mare. Şi eventual şi o conexiune cu Fondul, că, dacă credibilitatea noastră pe plan internaţional s-ar deteriora într-o asemenea măsură, un acord cu Fondul poate să refacă această credibilitate, dar nu este cazul în situaţia actuală. Noi, în situaţia actuală, avem acord cu Uniunea Europeană, avem ţinte de deficit, trebuie să le îndeplinim şi atunci şi ratingul, şi credibilitatea ţării pot fi menţinute fără acord cu Fondul", a explicat şeful băncii centrale.

Acesta a precizat că BNR menţine legături permanente cu FMI, însă contactele şi schimburile de informaţii dintre cele două instituţii nu presupun încheierea unui acord de finanţare.

"Fondul, să ştiţi că nu vine aşa, e chiar prezent aproape săptămânal la noi, că ţinem legătura cu ei. Banca Naţională are legături permanente cu Fondul Monetar Internaţional. Schimbăm informaţii, opinii şi aşa mai departe. Şi, după câte ştiţi, în primăvară au fost aici, şi-au spus părerea. Şi probabil că mai vin din nou în primăvara asta. Asta nu înseamnă că facem un acord de tip stand-by cu ei, că nu de acei bani avem nevoie", a adăugat Isărescu.

Referindu-se la provocările economice ale anului viitor, guvernatorul BNR a afirmat că prioritatea României trebuie să fie menţinerea finanţării, printr-un buget sănătos, credibilitate şi relaţii bune cu agenţiile de rating.

"Să ieşim în primăvară cu capul sus, cu finanţare, pentru că am văzut că este deseori subestimată problema finanţării, ca şi cum face cineva aşa şi aduce banii în ţară. Şi să caute şi soluţiile din astea miraculoase: să vină Fondul. Noi avem 60 de miliarde rezerve. Să ne mai crească? De ce? Avem nevoie de credibilitate, buget sănătos, relaţii bune cu agenţiile de rating", a susţinut Mugur Isărescu.

Potrivit acestuia, România a reuşit să menţină ratingul suveran, să depăşească criza politică şi să realizeze o primă revizuire bugetară, însă trebuie să îndeplinească ţinta de deficit pentru sfârşitul anului, să elaboreze bugetul pentru 2027 şi să continue să se finanţeze pe pieţele de capital.

"Mai avem cel puţin trei: să atingem ţinta în decembrie, să facem bugetul pe anul următor şi să ieşim în continuare pe pieţele de capital, să ne menţinem ratingul", a mai spus guvernatorul BNR.