Ce înseamnă pentru români verdictul Moody’s. Cum vor fi afectate ratele, locurile de muncă şi leul
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Moody’s a menţinut ratingul României la Baa3, cu perspectivă negativă, ultima treaptă din categoria recomandată investiţiilor. Decizia de vineri seară nu înseamnă automat rate mai mari sau un leu mai slab, însă ratingul ţării influenţează costul la care se împrumută statul şi poate ajunge, în timp, să se vadă în dobânzi, taxe, investiţii şi chiar locuri de muncă.
În realitate, ratingul țării influențează cât de scump se împrumută statul și, printr-un lanț de efecte, poate ajunge să conteze pentru dobânzile plătite de populație și firme, pentru cursul leului, investiții, locuri de muncă și chiar pentru deciziile privind taxele și cheltuielile bugetare.
România rămâne în categoria "investment grade"
Moody’s a reconfirmat pe 7 august ratingul suveran al României la Baa3, menținând perspectiva negativă. România rămâne astfel în categoria "investment grade", adică în zona în care obligațiunile statului sunt considerate încă eligibile pentru numeroși investitori instituționali.
Verdictul nu înseamnă că românii se vor trezi imediat cu rate mai mari sau că leul trebuie să se deprecieze. Ratingul este însă una dintre cărțile de vizită cu care statul român merge pe piețele financiare atunci când are nevoie să împrumute bani, potrivit Mediafax.
Scala Moody’s începe cu Aaa, nivelul acordat debitorilor cu cel mai redus risc de credit, și coboară treptat până la C.
Categoria Baa este descrisă de Moody’s drept una cu risc de credit moderat. Cifrele 1, 2 și 3 indică poziția în interiorul categoriei, iar "3" reprezintă partea inferioară a acesteia. Astfel, Baa3 este ultima treaptă înainte de Ba1, nivel care intră deja în categoria speculativă, cunoscută în limbajul piețelor drept "junk".
Cu alte cuvinte, România a rămas deasupra liniei care separă statele considerate recomandate investițiilor de cele cu un risc mai ridicat.
Ce presupune perspectiva negativă anunțată de Moody’s
O perspectivă negativă este diferită de o reducere efectivă a ratingului.
Moody’s explică faptul că perspectiva indică direcția probabilă în care ratingul s-ar putea deplasa pe termen mediu. O perspectivă negativă arată o probabilitate mai ridicată ca ratingul să fie modificat în jos decât în cazul unei perspective stabile. De regulă, agenția reevaluează situația după aproximativ 12-18 luni, deși modificarea poate interveni mai devreme sau mai târziu.
Moody’s indică printre vulnerabilități dificultatea continuării consolidării fiscale într-un context politic fragmentat, necesarul mare de finanțare, costurile cu dobânzile și datoria publică în creștere. Agenția estimează că deficitul bugetar va coborî la aproximativ 5,8% din PIB în 2026, dar datoria publică ar putea ajunge la 64,5% din PIB în 2028. Cheltuielile statului cu dobânzile sunt estimate la aproximativ 3,3% din PIB în același an.
Cum poate ajunge ratingul țării să afecteze bugetul statului
Cel mai direct efect al ratingului apare atunci când Ministerul Finanțelor împrumută bani.
Investitorii cer o dobândă care să compenseze riscul pe care și-l asumă. Cu cât percepția asupra capacității unei țări de a-și plăti datoriile se deteriorează, cu atât finanțarea poate deveni mai scumpă.
Iar dobânzile statului sunt plătite, în cele din urmă, din buget.
Dacă o parte tot mai mare din veniturile statului merge către serviciul datoriei, rămân mai puțini bani disponibili pentru investiții, spitale, școli, infrastructură, salarii sau alte programe. Alternativa poate fi reducerea altor cheltuieli, creșterea veniturilor prin taxe sau continuarea împrumuturilor.
FMI avertizează, la nivel general, că facturile tot mai mari pentru dobânzile datoriei publice ajung să concureze direct cu celelalte priorități bugetare și pot impune în timp alegeri între taxe mai mari și cheltuieli mai mici.
Pot crește ratele românilor din cauza ratingului?
Pentru omul obișnuit, acesta este probabil canalul cel mai important, chiar dacă este și cel mai puțin vizibil. Nu automat.
ROBOR, IRCC și dobânzile oferite de bănci nu sunt stabilite direct de Moody’s.
Există însă o legătură între riscul statului și întregul sistem financiar. Băncile dețin titluri emise de stat, iar obligațiunile suverane sunt un reper important pentru costul banilor în economie. BCE descrie această interdependență dintre state și sistemul bancar drept "sovereign-bank nexus": deteriorarea bonității unui stat poate afecta valoarea obligațiunilor sale și bilanțurile instituțiilor financiare care le dețin.
Într-un scenariu în care investitorii ar cere României dobânzi semnificativ mai mari, presiunea se poate transmite în timp și către finanțarea companiilor și populației.
Asta nu înseamnă că o retrogradare cu o treaptă ar majora mecanic rata unui credit ipotecar cu o anumită sumă. Efectul depinde și de inflație, politica BNR, lichiditatea băncilor și situația piețelor internaționale.
Ce s-ar putea întâmpla cu leul
Nici cursul valutar nu este stabilit de agențiile de rating.
Totuși, ratingurile reprezintă unul dintre elementele urmărite de investitorii străini atunci când decid dacă păstrează sau cumpără active românești.
O deteriorare accentuată a încrederii în finanțele statului ar putea crește presiunea asupra activelor românești, inclusiv asupra monedei naționale.
Un leu mai slab ar avea apoi efecte mai ușor de observat de populație: importurile devin mai scumpe, de la energie și combustibili până la produse electronice sau alimente provenite din exterior, iar creditele în valută devin mai costisitoare în lei.
Din nou, însă, o perspectivă negativă nu înseamnă automat deprecierea leului. Este un factor de risc, nu o relație mecanică.
Ratingul României contează și pentru investiții și locuri de muncă
Riscul suveran este unul dintre reperele utilizate de investitori când analizează o economie. Dacă finanțarea unei țări devine mai riscantă și mai scumpă, companiile care operează acolo pot întâmpina la rândul lor condiții mai dificile de finanțare.
Un cost mai mare al capitalului poate însemna proiecte amânate, investiții mai puține sau o prudență mai mare la angajări.
În sens invers, păstrarea categoriei investment grade limitează acest risc și ajută România să rămână accesibilă unui bazin mai larg de investitori.
Ce trebuie să facă România pentru a evita retrogradarea
Moody’s spune că perspectiva ar putea reveni la stabilă dacă apare un consens politic suficient de solid pentru continuarea consolidării fiscale și după 2026. Printre semnalele urmărite se află continuarea reducerii deficitului și capacitatea autorităților de a implementa reformele asumate.
Problema este că România continuă să se împrumute masiv, iar datoria și factura dobânzilor rămân pe o traiectorie ascendentă.
Statul a evitat pentru moment o retrogradare care i-ar putea face finanțarea și mai dificilă, dar trebuie să continue să își reducă dezechilibrele pentru a rămâne deasupra pragului investment grade.
