Cum arată planul de relansare economică a României: "Va muta focusul de pe consum pe investiții"
Alexandru Nazare, a prezentat joi pachetul de relansare economică, care schimbă direcţia politicilor publice dinspre consum către investiţii şi introduce o serie de facilităţi fiscale, scheme de ajutor de stat şi noi instrumente de finanţare pentru companii, după cum afirmă ministrul Finanţelor. Planul vizează creşterea competitivităţii economiei, atragerea investiţiilor şi sprijinirea IMM-urilor, cu un impact bugetar estimat la peste 2 miliarde de lei în 2026.
"Am prezentat astăzi în şedinţa de guvern actul normativ privind instituirea măsurilor de relansare economică şi creşterea competitivităţii economiei României. Trecând în revistă toate componentele acestuia, va fi publicat în foarte scurt timp pe site-ul Ministerului de Finanţe. Înainte de a începe aş vrea să mulţumesc companiilor, antreprenorilor,de la microîntreprinderi, IMM-uri, la mari companii şi românilor pentru susţinerea acordată în toată această perioadă de ajustare, de consolidare fiscală, pe sacrificiu şi pe sprijinul acestora s-a bazat practic rezultatul pe care am reuşit să-l obţinem la finalul anului trecut, când am obţinut un deficit cash de 7,6%, sub ţinta negociată cu Comisia Europeană, de 8,4%. De ce insist pe acest lucru? Insist pentru că acest efort al tuturor românilor a făcut posibil ca acum să avem spaţiu fiscal disponibil pentru a putea discuta despre măsuri de relansare", a declarat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, după şedinţa de guvern.
El a precizat că această discuţie a fost începută în cursul anului trecut iar astăzi acest lucru se materializează şi pe baza discuţiilor şi pe baza efortului făcut în grupul de lucru cu toate partidele politice, Ministerul Finanţelor a integrat idei, a integrat proiecte, astfel încât astăzi să avem un program de relansare care să poată fi prezentat public, potrivit News.ro.
"De asemenea, am făcut consultări în ultimele zile cu mediul de business şi vom continua aceste consultări în următoarele zile pentru a opera modificări în acest plan de relansare, astfel încât să cuprindem observaţiile pe care le avem şi de la mediul de business şi din zonele care sunt menţionate în programul de relansare", a subliniat el.
Măsuri deja aplicate: taxe reduse și garanții de miliarde pentru firme
Potrivit ministrului, complementar cu programul pe care îl prezintă astăzi, au adoptat câteva măsuri în decembrie.
"În decembrie am instituit o cotă unică de 1% pentru micro-întreprinderi şi ea face parte din planul pe care îl prezentăm astăzi şi planul este comun, inclusiv măsurile din decembrie şi ce am prezentat astăzi. De asemenea, este activă din decembrie garanția de portofoliu unde, prin Banca de Investiții şi Dezvoltare avem peste 6 miliarde de lei disponibili pentru microîntreprinderi şi întreprinderi mici. De asemenea, pentru marele companii, taxa pe cifra de afacere a fost căzută de la 1% la 0,5% iar în acest an este 0,5% pentru a le permite acestora investiţii mai mari în 2026", a menţionat Nazare.
Ministrul Finanţelor precizează că acest plan are o componentă fiscală de măsuri fiscale şi o componentă de reaşezare a schemelor de susţinere pentru companii.
"În fapt, ce facem? Mutăm focusul de pe consum, pe investiţii, prin acest plan. Mutăm focusul de pe număr de proiecte şi volum de finanţare, pe calitate. Mutăm focusul de la volume de proiecte la domenii strategice unde România are interese importante. Şi, bineînţeles, modernizăm instrumentele de susţinere a companiilor introducând noi concepte şi noi moduri de finanţare astfel încât România să-şi crească nivelul de competitivitate şi şansele de a atrage investiţii străine în România şi de a-şi dezvolta investiţii mari româneşti. Aceste lucruri sunt toate conţinute în planul pe care îl prezentăm astăzi", a explicat Alexandru Nazare.
Banca de Investiţii şi Dezvoltare, rol central în finanțarea companiilor
Ministrul Finanţelor a arătat că, prin măsurile fiscale, în primul rând se schimbă filozofia pe baza căreia funcţionează Banca de Investiţii şi Dezvoltare.
"Banca de Investiţii şi Dezvoltare preia rolul de a gestiona scheme de susţinere pentru companii, inclusiv ajutor de stat. I se acordă posibilitatea de a crea vehicule instituţionale de tip private equity sau de a se alătura la vehicule investiţionale create de piaţă pentru a putea susţine anumite domenii importante ale economiei. Acest lucru l-au făcut vecinii noştri, l-a făcut Polonia, l-a făcut Ungaria. Creăm, practic, prin planul de relansare prezentat astăzi, posibilitatea ca şi Banca de Investiţii şi Dezvoltare a României pe aceste modele să poată susţine în zona de private equity economia românească", a spus ministrul.
El a menţionat că, de asemenea, se rezolvă problema care era foarte cunoscută în privinţa creditelor pentru zona de susţinere a cercetării şi dezvoltării.
Noi stimulente fiscale pentru cercetare, investiții și listarea companiilor
"Pe lângă deducerea existentă astăzi de 50%, introducem un credit fiscal de 10% care va ajuta foarte mult zona de cercetare şi de dezvoltare. Această solicitare a venit de foarte mult timp, n-a fost operată niciodată. Iar creditul fiscal intră astfel, ca nou concept, în instrumentarul de investiţii şi în zona de susţinere a companiilor pe partea fiscală. El va fi dezvoltat, bineînţeles, şi pe partea de scheme de susţinere", a mai arătat ministrul.
"Vom creşte atractivitatea facilităţii privind profitul reinvestit prin faptul că facem posibilă utilizarea amortizării accelerate şi pentru această facilitate. Introducem supra-amortizarea super-accelerată de 65% faţă de 50% cât este în prezent pentru investiţiile în echipament în 2026, pentru că ne dorim investiţii în producţie, ne dorim investiţii echipamente în 2026. De asemenea, creştem plafonul pentru mijloace fixe de la 2.500 de lei la 5.000 de lei. Acest plafon nu a mai fost actualizat de foarte mult timp, iar dublarea acestui plafon era necesară şi cerută de mediul de business. Introducem super-deduceri pentru zona de cheltuieli, pentru companiile care vor să se listeze. Vrem să încurajăm listările, aceste companii au cheltuieli atât în anul listării cât şi în anul premergător listării şi introducem o deducere suplimentară de 50% la calculul rezultatului fiscal pentru acestea. Definitivăm termenul de declarare şi plată al impozitului pe profit la 25 iunie ca măsură de simplificare, foarte importantă şi această măsură, pentru că asigură claritate şi predictibilitate în piaţă", a mai anunţat Alexandru Nazare.
Sprijin pentru microîntreprinderi și IMM-uri
Ministrul a subliniat că au o serie de măsuri care sprijină strict sectorul micro-întreprinderilor.
"În primul rând, majorăm termenul de angajare al angajatului pentru micro de la 30 de zile la 90 de zile, pentru că erau foarte multe probleme în practică, unii nu puteau să opereze angajările în termen de 30 de zile. Permitem vânzarea unei imobilizări annual, care să nu fie inclusă în plafonul de 100.000 de euro pentru micro, pentru că se întâmpla ca din cauza vânzării unei imobilizări, unii dintre micii antreprenori să depăşească acest plafon. De asemenea, permitem revenirea la statutul de micro dacă condiţiile de piaţă şi condiţiile de micro sunt îndeplinite de către acesta. În speţă, dacă trece peste plafonul de 100.000 de euro şi anul următor îndeplineşte plafonul de 100.000 de euro, poate reveni, dacă respectă condiţii la statutul de micro", a explicat ministrul, potrivit sursei citate.
El a mai declarat că rezolvă inclusiv problema concedilor medicale, tot o problemă venită din piaţă, în sensul în care stabilesc cele 30 de zile pe care sunt premise, annual, pentru acest lucru, astfel încât să nu mai fie probleme privind pierderea statutului de micro în acest caz.
"De asemenea, revenim cu două măsuri foarte importante. Una care a avut efecte foarte bune în decembrie. Am reuşit să plătim bonificaţiile pentru persoanele juridice. A fost un efort important. Am reuşit să facem acest lucru pentru peste 150.000 de companii şi reluăm această măsură în 2026, bineînţeles cu respectarea tuturor condiţiilor cu plata taxelor la zi şi cu depunerea situaţiilor financiare la zi şi adăugăm o bonificaţie şi pentru persoanele fizice. Acest lucru ne-a fost cerut, bineînţeles, din piaţă, dacă aceste persoane fizice vor plăti la timp, astfel încât să avem în oglindă un echilibru între persoanele juridice şi persoanele fizice", a spus ministrul Finanţelor.
Alexandru Nazare a mai spus că, tot ca şi oxigen pentru companiile mici şi medii, o măsură importantă este creşterea plafonului de TVA la încasare.
"Acest plafon de TVA la încasare era stabilit de aproximativ 5 ani la 4,5 milioane de lei şi îl creştem la 5 milioane de lei în 2026 şi la 5,5 milioane de lei în 2027", a mai anunţat ministrul.
Scheme de ajutor de stat pentru investiții mari și domenii-cheie
Ministrul Finanţelor a afirmat în conferinţa de presă că în zona de ajutor de stat şi în zona de scheme de susţinere a companiilor, se schimbă paradigma existentă până acum.
"În primul rând, creăm un instrument. Aceste scheme de susţinere, din punctul nostru de vedere, trebuie să acopere toată plaja de nevoi. Atât micul antreprenor care are nevoie de susţinere pentru proiecte mici, între 1 milion şi 10 milioane, cât şi proiectele strategice. Schimbările pe care le operăm în privinţa acestor scheme de susţinere reflectă această strategie. Practic, instituim o schemă de ajutor de stat, plecând de la proiectele mari. Instituim o schemă de ajutor de stat pentru proiecte strategice. Aceste proiecte pleacă de la 1 miliard de lei sau 200 de milioane de euro", afirmat ministrul.
Potrivit ministrului Finanţelor, "România nu avea un astfel de instrument pentru atragerea investiţiilor mari, şi atunci când se afla în competiţie cu ţările din regiune pentru atragerea unei investiţii mari, nu avea instrumentele necesare pentru a putea în timp real să convingă investitorul respectiv să vină în România”. Facem acest lucru prin instituirea acestei scheme, bineînţeles definind criterii. Ea este deschisă atât pentru investiţii româneşti cât şi pentru atragerea investiţiilor străine. E o schemă importantă care poate face parte din instrumentarul pe care diplomaţia economică românească îl poate folosi, dar în egală măsură şi pentru investiţiile româneşti mari care vor să se dezvolte pot să aibă acces la această schemă vorbind de un capital social minim de 25 de milioane de lei şi o valoare a activelor de cel puţin 50 de milioane de lei", a subliniat ministrul.
Potrivit lui Nazare, aceste scheme vor fi notificate către Comisie şi criteriile pentru aceste scheme vor fi definite în HG-uri la 90 de zile după adoptarea acestui proiect de act normativ.
Investiții în resurse, tehnologii noi și bani pentru diaspora
"Am regândit modul în care funcţionează schema pentru industrie, schema de la Ministerul Finanţelor pentru Industrie, pentru că ne-am dorit să avem o reflectare mult mai bună a proiectelor selectate pe deficite de balanţă comercială. Deci, subgrupele de produse unde avem deficit pe balanţă comercială vor fi punctate corespunzător, astfel încât să redirecţionăm resurse importante în zonele unde este cu adevărat nevoie să susţinem deficitul, să recuperăm aceste deficite pe balanţă comercială", a mai spus ministrul.
Nazare a precizat că sunt două alte domenii importante, valorificarea resurselor minerale, pentru care gândesc un instrument dedicat, şi noile tehnologii.
"Era nevoie de un astfel de instrument şi am luat act de lista materialelor critique, aşa cum ea a fost aprobată de Comisia Europeană, şi vom susţine prin acest instrument de finanţare zona de valorificare a resurselor minerale şi, de asemenea, zona de noi tehnologii. O altă schemă dedicată priveşte noile tehnologii. Vorbim aici de inteligenţă artificială, de semiconductor, de robotică, de scalarea companiilor care să treacă din acceleratoare către piaţă, să poată fi scalate şi companiile româneşti să aibă un instrument pe care să-l poată folosi în această zonă. De asemenea, ne-am îndreptat atenţia şi către zona de apărare. Industria naţională de apărare nu avea un instrument de finanţare local şi am negociat împreună cu Ministerul Fondurilor 200 de milioane de euro pentru această zonă, astfel încât companiile româneşti din zona de apărare, în joint venture sau în regim simplificat, să poată aplica pentru aceşti bani şi e vorba aici de fonduri europene", a precizat ministrul.
Potrivit lui Nazare, în zona de IMM-uri, pentru proiecte de talie mică, între 7 şi 50 de milioane şi o să fie un instrument dedicate.
"Noutatea pentru zona de IMM-uri, despre care discutăm astăzi, este că vom avea şi un plafon dedicat pentru românii din diaspora, care vor să vină să investească în România. Deci o parte a acestor bani, 100 de milioane de euro, vor fi dedicate românilor din diaspora, care se uită spre România, ar vrea să investească, dar nu au avut până acum un instrument dedicat prin care să facă acest lucru", a anunţat ministrul.
Impact bugetar de peste 2 miliarde de lei în 2026
"Punem băncile de stat la lucru şi inclusiv Eximbank-ul va trebui să-şi diversifice produsele pe care le oferă pentru internaţionalizarea business-ului românesc, în sensul în care am gândit şi le-am cerut să dezvolte noi produse. Sunt propuse aici patru noi produse, inclusiv garanţii pentru credit de capital de lucru, garanţii pentru credit acordate companiilor româneşti care investesc în regiune, contragaranţii astfel încât să susţinem internaţionalizarea business-ului românesc şi prezenţa noastră mult mai activă în regiune", a menționat Nazare.
Ministrul a mai afirmat că impactul bugetar calculat pentru 2026 este de aproximativ 2,1-2,2 miliarde de lei, dar impactul pentru toate schemele de finanţare, care trebuie notificate, este pe un termen mediu. "Vorbim aici de 5-7 ani, termen de dezvoltare a acestor scheme. În primul an impactul este de 2,1-2,2 miliarde de lei", a mai spus Nazare, citat de News.ro, arătând că intenţionează să aprobe acest pachet împreună cu pachetul de administraţie.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
