Moștenirea fără copii: cine are drept la avere și cine este exclus
Atunci când o persoană decedează fără a avea copii, apare una dintre cele mai frecvente întrebări legate de moștenire: cine primește averea lăsată în urmă. Codul civil stabilește o ordine precisă a moștenitorilor, iar statul intervine doar în situații limită.
Lipsa copiilor ridică multe semne de întrebare atunci când vine vorba despre moștenire. Mulți români cred că, în absența descendenților, averea revine automat soțului sau statului, însă Codul civil stabilește o ordine clară a moștenitorilor, în funcție de gradul de rudenie și de existența unui testament.
Ce se întâmplă cu moștenirea dacă nu există copii
Atunci când o persoană decedează fără a avea copii, moștenirea nu rămâne fără titular. Legea prevede mai multe clase de moștenitori legali care pot veni la succesiune, iar statul intervine doar în ultimă instanță, atunci când nu există nicio rudă îndreptățită sau un testament valabil.
Ordinea în care sunt chemați moștenitorii este strict reglementată și nu poate fi modificată decât prin testament, în limitele impuse de lege.
Rolul soțului supraviețuitor în lipsa copiilor
Soțul supraviețuitor are un rol esențial în succesiune atunci când nu există copii. Acesta moștenește întotdeauna o parte din avere, indiferent de existența altor rude. Cota care îi revine depinde de clasa de moștenitori cu care vine în concurs.
Dacă defunctul nu are copii, dar are soț în viață, acesta va primi o parte importantă din moștenire, alături de părinți sau frați, dacă aceștia există.
Cine moștenește dacă există părinți în viață
În lipsa copiilor, părinții defunctului sunt chemați la moștenire. Dacă ambii părinți sunt în viață, aceștia împart partea care le revine conform legii. Dacă este în viață un singur părinte, acesta va primi partea corespunzătoare, restul revenind celorlalți moștenitori legali.
În această situație, soțul supraviețuitor nu este exclus, ci moștenește alături de părinți.
Ce drepturi au frații și surorile
Dacă defunctul nu are copii și nici părinți în viață, frații și surorile sunt următorii chemați la moștenire. Aceștia pot veni singuri sau împreună cu soțul supraviețuitor, dacă există.
Moștenirea se împarte în mod egal între frați, iar în cazul în care un frate este decedat, copiii acestuia pot veni la moștenire prin reprezentare.
Ce se întâmplă dacă nu există nici părinți, nici frați
În lipsa copiilor, a părinților și a fraților, moștenirea se îndreaptă către rudele mai îndepărtate, precum bunicii, unchii, mătușile sau verii, în funcție de gradul de rudenie.
Legea stabilește mai multe clase de moștenitori, iar fiecare clasă o exclude pe următoarea. Doar dacă nu există nicio rudă dintr-o clasă, se trece la următoarea.
Când moștenește statul român
Statul român moștenește averea unei persoane doar în situația în care nu există niciun moștenitor legal sau testamentar. Aceasta este o soluție de ultimă instanță, aplicată rar, atunci când nu pot fi identificate rude până la ultimul grad prevăzut de lege.
Chiar și în acest caz, statul moștenește doar după ce sunt verificate toate posibilitățile legale.
Ce se întâmplă dacă există un testament
Dacă defunctul a lăsat un testament, moștenirea se va împărți conform voinței exprimate în acesta. Totuși, legea protejează anumite persoane, precum soțul supraviețuitor și, în unele cazuri, părinții, prin instituția rezervei succesorale.
Testamentul nu poate înlătura complet drepturile moștenitorilor rezervatari, ci doar în limitele prevăzute de Codul civil.
De ce este importantă informarea înainte de succesiune
Specialiștii recomandă ca, în lipsa copiilor, persoanele să se informeze din timp asupra regulilor de moștenire și să își exprime clar voința prin testament, dacă doresc o anumită împărțire a bunurilor. Lipsa unui testament poate duce la situații neprevăzute și la conflicte între rude.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
