Economia României, analizată de UE: "Finanţele rămân fragile". Experţii cer continuarea reformelor din PNRR
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
România a început să scadă deficitul bugetar, dar trebuie să continue reformele şi să îşi controleze cheltuielile pentru a continua să iasă din situaţia de deficit excesiv şi să reducă dezechilibrele economice. Aceasta este recomandarea Comisiei Europene pentru Consiliul UE, publicată în cadrul Semestrului European 2026, mecanismul prin care Bruxellesul evaluează economiile statelor membre. Finanţele ţării rămân fragile, este avertismentul Comisiei Europene care cere ţării noastre să nu încetinească ritmul reformelor asumate prin PNRR, reforma pensiilor şi a salariilor publice, dar şi un control mai bun asupra investiţiilor publice şi îmbunătăţirea colectării taxelor.
Comisia Europeană cere Guvernului să ţină în continuare cheltuielile sub control, să colecteze mai bine taxele, să aplice reforma pensiilor şi cea a sistemului de salarizare din sectorul public. În acelaşi timp, oficialii europeni avertizează că finanţele ţării sunt încă fragile, deşi deficitul a început să scadă după îngheţările de salarii şi pensii şi majorările de taxe.
"Finanţele rămân fragile". Recomandările Bruxelles-ului
Potrivit documentului obţinut de Observator, problemele principale sunt deficitul bugetar mare, deficitul de cont curent ridicat, inflaţia în continuare ridicată şi pierderea competitivităţii. Deficitul bugetar a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025, după îngheţarea salariilor şi pensiilor din sectorul public şi majorările de taxe, inclusiv TVA. Comisia estimează că deficitul va coborî la 6,2% în 2026 şi 5,8% în 2027, dar avertizează că finanţele ţării rămân fragile.
"Pe baza măsurilor de politică bugetară cunoscute până la data-limită a prognozei, Prognoza de primăvară 2026 a Comisiei estimează un deficit de 6,2% din PIB în 2026 și de 5,8% din PIB în 2027. Scăderea din 2026 reflectă în principal impactul pe întregul an al măsurilor descrise anterior. Scăderea deficitului în 2027 reflectă în principal reducerea estimată a investițiilor publice după încheierea Mecanismului de Redresare și Reziliență. Situația fiscală a României rămâne fragilă", se arată în raport.
Datoria publică a crescut de la 54,8% din PIB în 2024 la 59,3% în 2025 şi ar urma să ajungă la 61,6% în 2026 şi 63,4% în 2027.
Comisia recomandă României să continue reducerea deficitului, să crească încasările din taxe, mai ales prin reducerea decalajelor la TVA şi impozitul pe profit, să aplice reformele pensiilor şi să reformeze salarizarea din sectorul public. Pe lângă partea bugetară, documentul cere României să îmbunătăţească administraţia publică, digitalizarea serviciilor publice, achiziţiile publice, infrastructura de transport, investiţiile în cercetare şi inovare, tranziţia energetică, educaţia, participarea pe piaţa muncii şi sistemul de protecţie socială.
Comisia recomandă României "să continue respectarea ratelor maxime de creştere a cheltuielilor nete recomandate de Consiliu la 8 iulie 2025, cu scopul de a pune capăt situaţiei de deficit excesiv". O altă recomandare este să crească cheltuielile de apărare, dar controlat: "Să consolideze cheltuielile şi capacitatea de apărare, asigurând în acelaşi timp eficienţa cheltuielilor şi adaptând treptat bugetul pentru a susţine cheltuieli de apărare structural mai ridicate".
-
Comisia Europeană a rambursat României peste 1,1 miliarde de euro. Ce plăţi au fost decontate
-
UE trimite primele doze de antiviral experimental împotriva hantavirusului în trei ţări europene
-
Compania amendată de UE cu 200 de milioane de euro pentru încălcarea Regulamentului pentru serviciile digitale
Un alt punct se referă la renunţarea prelungirii măsurilor generale de sprijin pentru energie. "Să se asigure că orice măsuri luate pentru atenuarea impactului creşterii preţurilor la energie sunt temporare, ţintite către protejarea gospodăriilor vulnerabile sau către nevoile companiilor mari consumatoare de energie".
Totodată, Comisia atrage atenţia că ţara noastră trebuie să aplice reformele pensiilor şi să reformeze salariile din sectorul public. "Să ia măsuri decisive suplimentare pentru protejarea sustenabilităţii finanţelor publice, inclusiv prin implementarea completă a reformelor pensiilor generale şi speciale şi prin conceperea şi aplicarea unei reforme a salarizării în sectorul public".
Educația și competențele, în atenția Bruxelles-ului în evaluarea economică a țării
De altfel, acest semestru european vine și cu o noutate. Este pentru prima dată când Comisia Europeană analizează și elemente sociale, pe lângă datele economice. Acest lucru înseamnă că educația și competențele, spre exemplu, vor fi în atenția Bruxelles-ului când face recomandări specifice statelor membre.
Comisia Europeană a transmis că problemele sociale ale României, de la abandonul școlar și lipsa competențelor până la sărăcie și accesul dificil la servicii, au devenit parte din evaluarea economică a țării. Bruxellesul le cere autorităților nu doar să reducă deficitul, ci și să investească în educație, competențe și protecție socială.
"Acest pachet de primăvară marchează o schimbare politică importantă în Semestrul European: capitalul uman devine o componentă-cheie a strategiei economice a Europei. Pentru prima dată, transpunem recomandarea la nivelul UE privind capitalul uman în orientări concrete, specifice fiecărei ţări, pentru statele membre. Aceasta înseamnă să analizăm unde trebuie să acţioneze fiecare ţară, astfel încât reformele şi investiţiile să ajungă acolo unde contează cel mai mult. Pentru că o Uniune care investeşte în competenţe, locuri de muncă de calitate şi standarde de viaţă este o Uniune care poate concura mai bine, poate inova mai mult şi poate face faţă oricărei provocări", a transmis Roxana Mînzatu, vicepreşedinte executiv pentru drepturi sociale şi competenţe, locuri de muncă de calitate şi pregătire.
