Economia Rusiei a scăzut doar cu 2,1% anul trecut, nu cu 10% aşa cum estimau analiştii

Economia Rusiei s-a contractat cu 2,1% în 2022, comparativ cu 2021, suportând mai bine decât se estima impactul sancţiunilor occidentale, după războiul Moscovei în Ucraina, arată datele Serviciului Federal de Statistică Rosstat, transmite AFP. "PIB a scăzut cu 2,1% în 2022" comparativ cu anul precedent, a informat Rosstat, într-un comunicat.

În septembrie, Ministerul Dezvoltării Economice previziona un declin al PIB-ului de 2,9%, în timp ce Banca Centrală a Rusiei prognoza în decembrie o scădere "în jur de 3%". În timp ce mulţi observatori pun la îndoială fiabilitatea cifrelor prezentate de autorităţile ruse, în special datorită opacităţii mai multor indicatori economici de la începutul conflictului din Ucraina, economia rusă pare să fi rezistat şocului sancţiunilor occidentale.

La sfârşitul lunii ianuarie, Fondul Monetar Internaţional (FMI) indica într-un raport că se aşteaptă "în 2022 la o contracţie economică mai moderată decât se prevedea în Rusia, urmată de o creştere uşor pozitivă în 2023". Anterior, FMI previzionase un declin de 3,4% al economiei Rusiei, apoi în ianuarie prognoza o contractare de 2,2%. Conform Rosstat, inflaţia s-a stabilizat în ianuarie la aproape 12%, după ce a atins 17,8% în aprilie, cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani, în urma impactului sancţiunilor occidentale. 

Băncile ruseşti se reorientează spre piaţa locală în căutarea profitului

Băncile ruseşti şi-au revenit după şocul iniţial provocat anul trecut de sancţiunile occidentale impuse Moscovei, iar acum concurează între el pentru afacerile cu statul, în special pentru un buget al apărării majorat semnificativ, dar şi pentru marii clienţi din sectorul corporate, relatează Reuters, citat de Agerpres. 

Răspunsul occidental la invadarea Ucrainei a afectat în special marile bănci ruseşti, care au fost eliminate din sistemul global de plăţi, au pierdut o mare parte din afacerile lor din străinătate, astfel că profitul lor a scăzut cu aproape 90%. Asta a forţat băncile să îşi regândească rapid modelul de afaceri iar Banca Centrală şi Guvernul de la Moscova au intervenit pentru a stabiliza un sector vital pentru economia Rusiei, care anul trecut s-a contractat cu 2,1%, o performanţă mai bună decât căderea de două cifre prognozată iniţial.

Pentru băncile ruseşti sancţiunile au însemnat modificarea modului în care atrag depozite şi alocă credite. "Acum principalul instrument sunt marii clienţi corporate şi resursele de la bugetul statului, este o competiţie pentru ele", a spus un director de la una dintre marile bănci ruseşti, care a dorit să îşi păstreze anonimatul.

În primăvara anului trecut, atunci când Banca Rusiei a majorat dobânda de referinţă la 20%, după invadarea Ucrainei, activitatea de creditare aproape s-a oprit. Însă între timp, banca centrală a Rusiei a redus dobânda de bază la 7,5% astfel că sectorul bancar rusesc şi-a revenit după pierderile combinate de 1.500 de miliarde de ruble (20 de miliarde de dolari) în prima jumătate a anului trecut, până la un profit combinat de 203 miliarde ruble pentru întregul an 2022.

Acum, unii analişti prognozează o creştere semnificativă a profiturilor, având în vedere că băncile ruseşti sunt responsabile pentru cea mai mare parte a schemelor preferenţiale de creditare a statului, pentru licitaţiile de lichidităţi precum şi pentru un sector de apărare care are nevoie de finanţare în contextul războiului din Ucraina.

"Judecând după dinamica din ultimele luni, putem vorbi despre o adaptare aproape completă a băncilor la provocările de la începutul lui 2022", spune Mikhail Zeltser, analist la BCS World of Investments. "Cei mai mari jucători au revenit pe profit net. Şi dacă ne uităm la liderul sectorului bancar, Sberbank, profitul pentru anul 2023 ar putea fi similar cu cel din 2021, înaintea crizei", a spus Zeltser, adăugând că acelaşi lucru ar putea fi valabil pentru întregul sector bancar rusesc.

În 2022, autorităţile ruse au ordonat instituţiilor financiare să nu mai dezvăluie informaţii financiare, astfel că este greu pentru analişti şi investitori să le evalueze performanţele, dar vor relua raportarea rezultatelor conform standardelor contabile internţionale în acest an, începând cu Sberbank, care va face acest lucru în data de 9 martie.

Un exemplu elocvent al modului în care mobilizarea militară a Moscovei influenţează sectorul bancar rusesc şi oferă o rută de revenire este Promsvyazbank, care a fost naţionalizată în 2017 şi începând din 2018 finanţează sectorul de apărare. Preşedintele Pyotr Fradkov a spus luna trecută că Promsvyazbank este acum una dintre primele cinci bănci ruseşti, după active, o urcare rapidă de pe locul nouă în 2019, ultima dată când a dat publicităţii rezultatele financiare.

Fradkov susţine că portofoliul de credite al băncii s-a triplat în ultimii ani şi acum Promsvyazbank are active în valoare de aproape 5.000 de miliarde de ruble. "În ceea ce priveşte industria de apărare, cea mai mare parte a finanţării şi creditării este oferită la dobânzi preferenţiale", a spus Fradkov.

Pe de altă parte, VTB nu a avut un succes similar. A doua mare bancă rusească, care a preluat Otkritie Bank de la banca centrală, a dat vina pe sancţiuni pentru pierderile sale din 2022, a căror amploare nu a comunicat-o însă. "Din păcate, banca noastră centrală a fost sancţionată, ceea ce a fost un eveniment de forţă majoră", a spus directorul general de la VTB, Andrei Kostin, ceea ce a afectat capacitatea băncii de a se apăra împotriva fluctuaţiilor valutare, având în vedere că rubla rusească s-a prăbuşit în luna martie a anului trecut.

Rusia nu a fost pregătită pentru blocarea activelor lichide 

Directorul de la o importantă bancă rusească citat de Reuters a dezvăluit că Moscova nu a fost pregătită în special pentru blocarea activelor lichide precum şi pentru faptul că nu a mai avut acces la swap-uri în euro şi dolari. "Nimeni nu se aştepta ca banca centrală să fie sancţionată şi că nu va putea să ajute cu valută în acel moment dificil", a adăugat bancherul.

Pentru băncile comerciale ruseşti, banca centrală a fost crucială în a le ajuta să facă faţă şocului iniţial la adresa afacerilor lor. "Autoritatea de reglementare s-a transformat dintr-un călău, în cel mai bun prieten", a spus un bancher pentru Reuters. Banca centrală a Rusie a inundat piaţa cu bani gheaţă, via licitaţii repo, şi a furnizat refinanţare, menţinând dobânzile la un nivel mai mic decât cel de pe piaţă.

Maxim Osadchiy, director de analiză la BKF Bank, estimează că în absenţa unor şocuri negative importante, sectorul bancar din Rusia ar putea să se apropie în acest an de profitul net de 1.600 miliarde de ruble înregistrat în 2020 şi chiar de profitul record de 2.400 de miliarde de ruble înregistrat în 2021.

Însă există şi potenţiale pericole dacă băncile ruseşti vor avea performanţe superioare. "În prezent este periculos să afişezi profituri prea mari din cauza riscului unei "contribuţii voluntare"", a spus Osadchiy. Ministrul rus al Finanţelor, Anton Siluanov, a declarat recent că Moscova se aşteaptă să strângă aproximativ 300 de miliarde de ruble de pe urma unei taxe "voluntare", care ar urma să fie colectată de la companii, pe baza dinamicii rezultatelor din ultimii ani. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰