Video Economist, despre preţul pe care îl vom plăti după ce BNR a ţinut Leul în frâu: "Altfel am fi ajuns la 5,5"
Inflația se menține la 4,9% în luna aprilie. Față de anul trecut, plătim mai mult pe alimente, energie termică, bilete de tren, avion și chirii. Experții avertizează că preţurile ar putea însă exploda în perioada următoare. Asta în contextul în care euro a crescut cu aproape 3% în ultima săptămână, și sunt tot mai mari și ratele în lei la bănci.
De la un an la altul, cel mai mult s-au scumpit citricele și fructele proaspete, cu peste 12%. Uleiul ne costă cu aproape 10% în plus. Plătim mai mulți bani și pentru margarină, bere și vin. În schimb, zahărul s-a ieftinit cu 6%.
Tariful energiei termice s-a majorat cu aproape 14%. Și serviciile ne costă mai mult. Călătoriile cu trenul s-au scumpit cu aproape 17%. Plătim mai mult și pentru apă, canal și salubritate, igienă și cosmetică, reparații auto și chirii. Experţii spun că media preţurilor a stagnat la 4,9% doar pentru că benzina şi motorina dar şi energia şi gazele s-au ieftinit.
"Prețurile la energie știm cu toții că încă sunt ținute în frâu de către Guvern. Vom încheia anul cu o inflație de cel puțin 5 % pentru că sunt foarte multe forţe care împing în sus prețurile", a explicat Bogdan Glăvan, analist economic.
Creşteri record pe mai multe sectoare ale economiei
Carburanții au înregistrat deja a doua creștere din luna mai și s-au scumpit cu 4 bani pe litru. Motorina a trecut din nou peste pragul de 7 lei, iar benzina se situează puțin sub acest nivel. În schimb, moneda națională s-a apreciat ușor în raport cu euro, după ce săptămâna trecută au fost trei zile în care leul a înregistrat cotaţii negative record.
Banca Națională a cheltuit 6 miliarde de euro după rezultatul din primul tur al alegerilor prezidențiale pentru a ține în frâu cursul, adică 10% din rezerva valutară de 62 de miliarde de lei, arată o analiză a unei bănci austriece.
"BNR nu a lăsat niciodată controlul să-i scape. Altfel, am fi ajuns să vedem euro la 5,5. Preţul pe care trebuie să-l plătim pentru ţinerea în frâu a euro este creșterea dobânzilor", a adăugat Bogdan Glăvan.
"Multe componente, produse pe care le consumăm noi, sunt cumpărate cu euro ceea ce înseamnă că cei aproximativ 3% cât s-a depreciat leul se vor transfera într-o anumită măsură în preţuri", a precizat Christian Năsulea, profesor de economie mondială.
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care se calculează dobânzile la creditele în lei a scăzut ușor la 7,20%. O valoare similară a indicelui ROBOR la 3 luni a mai fost înregistrată în ianuarie 2023.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
