Video Energia şi serviciile secrete primesc cei mai mulţi bani. Bugetul pe 2025 va fi aprobat astăzi, în şedinţă de Guvern

Statul va cheltui și anul acesta mai mult decât va încasa. Cu 134 de miliarde de lei în plus, care vor veni din împrumuturi externe, la dobânzi împovărătoare. "Bugetul se bazează pe acele prognoze prudente, realiste. Nici noi nu am exagerat in estimarea veniturilor", a declarat Tanczos Barna, ministrul Finanţelor.

Bugetul de anul acesta prevede creșterea veniturilor cu 50 de miliarde de lei față de 2024

O treime din buget va fi folosit la plata salariilor în instituţiile de stat: aproape 170 de miliarde de lei. Deşi Guvernul a anunţat îngheţarea salariilor şi eliminarea bonusurilor şi orelor suplimentare, face deja primele excepţii. Angajaţii din companiile de stat care au profit şi sunt listate la bursă, cum ar fi Hidroelectrica şi Romgaz, pot avea venituri majorate. Nici anunţatele comasări ale agenţiilor cu salarii de zeci de mii de lei nu ajută. Agenţia de Supraveghere Financiară, Agenţia Naţională de Comunicaţii, Consiliul Concurenţei, ar putea fuziona abia peste patru, cinci ani.

Vezi și

"Facem un pas înainte prin asa-zisa reformă şi doi înapoi prin excepţiile pe care le vom avea cu siguranţă de-a lungul timpul din ce în ce mai frecvent", a declarat Dan Schwartz, analist fiscal. Cele mai multe instituţii ies pe plus. Agenția Națională de Integritate are un buget cu aproape 230% mai mare, iar Administrarea Națională a Rezervelor de stat primeşte cu aproape 200% mai mulţi bani. Marele câştigător este Ministerul Energiei, care primește cu peste 150% în plus faţă de anul trecut. Sunt bani din Fondul de Modernizare, necesari pentru investiţii în reţele, stocare şi eficienţă energetică. Ministerul Mediului și cel al Sănătății vor avea cu 55%, respectiv 35% mai mult. Şi serviciile secrete primesc mai mulți bani. Cea mai mare creştere este la Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, care asigură în timpul alegerilor comunicaţiile şi informaţiile de la secţiile de votare -  peste 50%. Se taie, în schimb, de la Externe, 19%, de la Dezvoltare, 12 procente. Agricultura pierde aproape 6%, iar Cultura, în plin scandal al furtului tezaurului, primeşte cu 1% mai puţin.

Bugetul de anul acesta prevede creșterea veniturilor cu 50 de miliarde de lei față de 2024, sumă care permite încadrarea în deficitul propus, 7% din Produsul Intern Brut. Banii vor veni din eliminarea facilităților fiscale, din taxa pe stâlp și dintr-o colectare mai bună a taxelor şi impozitelor. Specialiştii în finanţe sunt sceptici. "Mă aştept ca şi anul acesta spre final să fim în faţa unei alte prăpastii financiare, o altă gaură neagra. De câţiva ani srim dintr-o gaură neagră într-o altă gaură neagră", a declarat Dan Schwartz, analist fiscal.

Dacă nu ne încadrăm în ţinta de deficit, riscăm să pierdem toţi banii europeni. "Dacă deviaţia este majoră, peste 0,5% din PIB, consecinţa este prevăzută de regulamentele Comisiei, atât pentru PNRR cât şi pentru politica de coeziune de suspendare a fondurilor", a declarat Marcel Boloş, ministrul Fondurilor Europene. Inflaţia este estimată la 4,4% în acest an, iar creşterea economică la 2,5%, ţinte care par greu de atins, cred economiştii.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰