Video Guvernul caută excepţiile de la austeritate înainte de concedieri. Analist: Mă aştept la final de an la o altă prăpastie financiară

Statul va cheltui și anul acesta mai mult decât va încasa. Cu 134 de miliarde de lei în plus, care vor veni din împrumuturi externe, la dobânzi împovărătoare. 

O treime din buget va fi folosit la plata salariilor în instituţiile de stat: aproape 170 de miliarde de lei. Deşi Guvernul a anunţat îngheţarea salariilor şi eliminarea bonusurilor şi orelor suplimentare, face deja primele excepţii. Angajaţii din companiile de stat care au profit şi sunt listate la bursă, cum ar fi Hidroelectrica şi Romgaz, pot avea venituri majorate. Nici anunţatele comasări ale agenţiilor cu salarii de zeci de mii de lei nu ajută. Agenţia de Supraveghere Financiară, Agenţia Naţională de Comunicaţii, Consiliul Concurenţei, ar putea fuziona abia peste patru, cinci ani. 

"Facem un pas înainte prin asa-zisa reformă şi doi înapoi prin exceptiile pe care le vom avea cu siguranta de-a lungul timpul din ce in ce mai frecvent", explică Dan Schwartz, analist fiscal.

Vezi și

Cele mai multe instituţii ies pe plus

Agenția Națională de Integritate are un buget cu aproape 230% mai mare, iar Administrarea Națională a Rezervelor de stat primeşte cu aproape 200% mai mulţi bani. 

Marele câştigător este Ministerul Energiei, care primește cu peste 150 la sută în plus faţă de anul trecut. Sunt bani din Fondul de Modernizare, necesari pentru investiţii în reţele, stocare şi eficienţă energetică. Ministerul Mediului și cel al Sănătății vor avea cu 55%, respectiv 35% mai mult. Şi serviciile secrete primesc mai mulți bani. Cea mai mare creştere este la Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, care asigură în timpul alegerilor comunicaţiile şi informaţiile de la secţiile de votare -  peste 50%. Se taie, în schimb, de la Externe, 19%, de la Dezvoltare, 12 procente. Agricultura pierde aproape 6%, iar Cultura, în plin scandal al furtului tezaurului, primeşte cu 1% mai puţin. 

Ţinte economice nerealiste

Bugetul de anul acesta prevede creșterea veniturilor cu 50 de miliarde de lei față de 2024, sumă care permite încadrarea în deficitul propus, 7% din Produsul Intern Brut. Banii vor veni din eliminarea facilităților fiscale, din taxa pe stâlp și dintr-o colectare mai bună a taxelor şi impozitelor. Specialiştii în finanţe sunt sceptici.

Dacă nu ne încadrăm în ţinta de deficit, riscăm să pierdem toţi banii europeni. 

Inflaţia este estimată la 4,4% în acest an, iar creşterea economică la 2,5%, ţinte care par greu de atins, cred economiştii. 

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰