FMI: Aplicarea reformelor ar putea reduce deficitul fiscal al României la 6% din PIB până în 2026
Fondul Monetar Internaţional estimează, în raportul prezentat la finalul vizitei misiunii în România, că deficitele primare fiscale ar putea scădea cu aproximativ 1,25% din PIB în 2025 şi cu 2% din PIB în 2026, în cazul implementării integrale a pachetului de reforme, ceea ce ar reduce deficitul fiscal general la circa 6% din PIB în 2026.
"Consolidarea fiscală substanţială din 2025-2026 este binevenită, iar implementarea sa, alături de noi ajustări pe termen mediu, este critică pentru restabilirea sustenabilităţii fiscale şi a încrederii pieţelor. Dacă va fi pe deplin implementat pachetul de reforme, deficitele fiscale primare ar urma să scadă cu aproximativ 1,25 şi, respectiv, două puncte procentuale din PIB în 2025 şi 2026, atenuând deficitul fiscal general la aproximativ 6% din PIB în 2026. Totuşi, deficitul fiscal este estimat să se atenueze ulterior doar gradual, la aproximativ 5% din PIB până în 2030, în timp ce nivelul datoriei ca procent din PIB continuă să crească la aproape 70%. Noi ajustări fiscale sunt necesare din 2027 pentru a reduce deficitul sub 3% din PIB pe termen mediu şi a stabiliza datoria publică la aproximativ 60%. Detalierea măsurilor concrete din 2027 va ajuta la restabilirea credibilităţii şi va spori predictibilitatea politicii fiscale, facilitând planificarea pentru companii şi gospodării şi îmbunătăţind climatul de investiţii", se arată în raportul citat de Agerpres.
Potrivit reprezentanţilor FMI, noi reforme fiscale structurale pentru îmbunătăţirea guvernanţei fiscale şi îmbunătăţirea eficienţei sunt cheia pentru susţinerea implementării efective a ajustării fiscale. Actualele eforturi ale Guvernului de digitalizare vor ajuta la consolidarea administraţiei fiscale şi a sectorului serviciilor publice. Planificata introducere a noii platforme bugetare digitale reprezintă o evoluţie pozitivă pentru consolidarea gestiunii informaţiilor şi planificării bugetare. Pentru îmbunătăţirea suplimentară a eficienţei cheltuielilor, revizuirea regulată a cheltuielilor din sectorul public ar trebui să fie mai bine integrată în bugetarea anuală. Un cadru fiscal mai solid pe termen mediu, care încorporează venituri credibile pe termen mediu şi strategii de cheltuieli, precum şi planuri de rezervă, ar ajuta, de asemenea, la insuflarea prudenţei fiscale şi a credibilităţii.
În ceea ce priveşte inflaţia, FMI estimează că reapariţia presiunilor inflaţioniste necesită o abordare prudentă a politicii monetare, pentru ca autorităţile să se asigure că inflaţia revine în siguranţă în marja de toleranţă. "Impactul temporar al majorării TVA şi încheierea plafonării preţului la energie, precum şi presiunile salariale în derulare au scos în evidenţă riscul ca aşteptările inflaţioniste să nu fie ancorate. Prin urmare, politica monetară rămâne adecvată, iar reducerile de dobânzi ar trebui reluate numai după ce creşterea salariilor şi a preţurilor se moderează într-un mod susţinut. Ţinând cont de incertitudinile ridicate şi de evoluţia riscurilor, BNR ar trebui să fie pregătită să ajusteze dobânda în funcţie de condiţiile economice şi dinamica preţurilor", se subliniază în raport.
O creştere graduală pe termen mediu a flexibilităţii ratei de schimb în ambele sensuri ar îmbunătăţi rezilienţa la şocurile economice. O mai mare flexibilitate a cursului de schimb, însoţită de o comunicare clară, ar îmbunătăţi rezilienţa economică la şocurile externe. Alături de ajustarea fiscală, ar ajuta la întărirea poziţiei externe slabe, consideră FMI.
FMI: Cel mai important risc este dacă Guvernul poate livra şi implementa pachetul fiscal anunţat
Cel mai important risc este dacă Guvernul poate livra şi poate implementa pachetul fiscal anunţat pentru acest an şi anul viitor, a transmis șeful FMI pentru România, Joong Shik Kang.
"În ceea ce priveşte riscurile, în ciuda evoluţiilor recente, cel mai important risc este dacă Guvernul poate livra şi poate implementa pachetul fiscal anunţat pentru acest an şi anul viitor. Acestea sunt cele mai importante lucruri, implementarea planului de consolidare în acest an şi în anul viitoare. În acelaşi timp (...) dacă Guvernul livrează ceea ce a planificat, există posibilitatea ca investitorii să revină, investiţiile să crească şi să fie atrase mai multe investiţii de pe plan internaţional, ceea ce va creşte rata investiţiilor pe termen mediu", a spus Joong Shik Kang, într-o conferinţă de presă în care a prezentat concluziile vizitei efectuate la Bucureşti, după consultările cu autorităţile române.
În ceea ce priveşte pachetele fiscale, el a menţionat că şi după ce va fi implementat în întregime planul de consolidare anul acesta şi anul viitor, va mai fi nevoie de continuarea ajustării în 2027.
"Noi recomandăm măsuri pe partea de venituri şi pe partea de cheltuieli. Deja, în pachetele planificate, noi credem că au fost luate în considerare câţiva factori esenţiali. În primul rând, mobilizarea veniturilor. În al doilea rând, corectitudinea, echilibrul acestui sistem, al acestor măsuri. În al treilea rând, încurajarea facilităţilor. În al patrulea rând, încurajarea investiţiilor. Prin luarea în considerare acestor factori cred că se poate ajunge la un pachet de măsuri care să ducă la îmbunătăţirea situaţiei şi la creşterea economică", a afirmat Joong Shik Kang. Întrebat de jurnalişti despre politica monetară a băncii naţionale, el a precizat că este una corespunzătoare, răspunzând inflaţiei de nivel ridicat. "Noi încurajăm deciziile de a menţine rata de politică monetară şi de a relua reducerea ratelor de politică doar atunci când va avea loc o dezinflaţie, o scădere a inflaţiei şi atunci când se va relua o creştere moderată", a declarat Joong Shik Kang.
O altă întrebare a fost despre discutarea unui posibil acord de finanţare de la FMI pentru România, iar Joong Shik Kang a spus că în acest moment nu s-a discutat despre acest aspect.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
