Locul din România unde pepenii se coc mai ceva ca la Dăbuleni. "Nu cred toţi. Trebuie să-i aducem în câmp ca să creadă"

Vremea în schimbare a adus pepenii într-un loc nou - lângă Gherla, pe malul Someşului Mic. Alin Fericean i-a plantat în locul porumbului pe care îl cultivau părinţii lui. Acum, când îşi face reclamă la tarabă cu lubeniţe de Transilvania, stârneşte zâmbete. 

Afacerea lui Alin cu lubeniţe de Ardeal

"Nu crede toată lumea. Trebuie să-i aducem în câmp ca să creadă. La noi gustul contează. Pe asta ne bazăm, pe gust. E proaspătă. O culegem dimineaţa şi o scoatem la tarabă, o vindem direct de aici", arată Alin Fericean.

Cine gustă din lubeniţele de Ardeal nu mai cumpără altceva, spun fermierii. Dulceaţa lor şi preţul mai mic decât al pepenilor aduşi de la mare distanţă sunt atuurile producătorilor locali. "Pe judeţul Cluj, preţul mediu pe piaţă n-a scăzut în anul acesta sub trei lei. 3 lei 50, 4 lei. E clar că e o cultură rentabilă", spune Silvia Hicea, purtător de cuvânt Direcţia Agricolă Cluj.

De ce se coc pepenii mai repede aici

Pepenii din Transilvania se coc mai repede pentru că în centrul ţării nu este aşa secetă aspră ca în zonele tradiţionale din sud, unde se cultivă lubeniţele. 

"Chiar şi cu temperaturi mai mari de la un an la altul, verile din Transilvania tot nu pot fi comparate cu cele din Oltenia. Tocmai de aceea, aici se recomandă soiuri ceva mai timpurii. Acest pepene a ajuns la maturitate în 70 de zile, în timp ce unul cultivat în sudul ţării ar mai fi putut sta în câmp fără probleme încă cel puţin o lună", transmite Alex Prunean, reporter Observator.

Efecte ale schimbărilor climatice

Schimbările climatice din Transilvania schimbă şi roadele pământului. "Zilele călduroase erau o excepţie înainte de anul 2000, iar acum devin tot mai numeroase. În ultimele zece zile, de exemplu, au fost temperaturi de peste 30 de grade Celsius în zonele joase ale judeţului, iar weekendul va fi canicular", spune Simona Căpşună, meteorolog.

Aşa apar culturile exotice în inima Transilvaniei. Cine are poftă de kiwi poate să culeagă din curtea mănăstirii din Feleacu, la câţiva kilometri de Cluj-Napoca. Printre slujbe, preotul Sabin Făgăraş se ocupă de o livadă întreagă de fructe exotice. Credincioşii pot mânca oricând doresc. 

"Le-am primit din Italia, acum 15 ani, de la nişte prieteni. Puieţi micuţi în ghivece. Au crescut şi sunt aşa cum le vedeţi acum. La toamnă, când vine bruma, încep să cadă frunzele şi atunci se strâng",  spune Sabin Fagaraş, preot.

Iernile blânde din ultimii ani şi verile tropicale înlocuiesc livezile de meri cu cele de kiwi. În Banat, Dobrogea şi Crişana, culturile de curmal, kaki, rodie şi smochin devin ceva obişnuit.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰