Marea Britanie, ținta criticilor Fondului Monetar, din cauza reducerilor de taxe anunțate de Liz Truss

Noul ministru britanic al Finanţelor, Kwasi Kwarteng, a prezentat vineri un plan care prevede reducerea taxelor şi o creştere a împrumuturilor, estimând că aceste costuri ridicate vor fi compensate de dublarea ritmului de creştere economică. În acelaşi timp, Guvernul de la Londra a anunţat că va subvenţiona facturile la energie pentru gospodării şi firme cu o valoare de 60 de miliarde de lire sterline (64 de miliarde de dolari) numai în următoarele şase luni.

În replică, FMI a apreciat marţi seară că aceste propuneri, care au prăbuşit cursul de schimb al lirei până la un minim istoric de 1,0327 dolari, vor duce la agravarea inegalităţilor şi de asemenea a pus sub semnul întrebării logica lor.

FMI, critici dure la adresa noului plan

"Având în vedere presiunile inflaţioniste ridicate din multe ţări, inclusiv din Marea Britanie, nu recomandăm la acest moment un pachet de măsuri fiscale amplu şi neţintit, deoarece este important ca politica fiscală să nu acţioneze în contradicţie cu obiectivele politicii monetare", a declarat un purtător de cuvânt de la FMI.

Jim Reid, analist la Deutsche Bank, a descris criticile venite de la FMI drept "destul de usturătoare".

FMI are o importanţă simbolică în politica Marii Britanii, pachetul său de susţinere din 1976, după o criza a balanţei de plăţi, fiind considerat un punct de minim în istoria economică modernă a Marii Britanii. Separat, agenţia de rating Moody's a avertizat că reducerile ample de taxe nefinanţate sunt un element "negativ" pentru Marea Britanie.

"Un şoc susţinut de încredere care ar putea apărea ca urmare a îngrijorărilor pieţelor faţă de credibilitatea strategiei fiscale a Guvernului, ce ar rezulta în majorarea semnificativă a costurilor de finanţare, ar putea slăbi în mod permanent serviciul datoriei Marii Britanii", a subliniat Moody's.

Aceste critici venite de la FMI şi Moody's pun noi presiuni asupra ministrului Finanţelor, Kwasi Kwarteng, să îşi reevalueze politica fiscală care a provocat un colaps al valorii activelor britanice în ultimele zile. Potrivit calculelor Reuters, costurile cu împrumuturile pe zece ani ale Guvernului britanic au înregistrat cea mai mare creştere lunară de după 1957.

În acest context, economistul şef de la Banca Angliei, Huw Pill, a spus că este posibil ca banca centrală să decidă o majorare "semnificativă" de dobândă la reuniunea sa din luna noiembrie, adăugând că turbulenţele de pe pieţele financiare au un impact serios asupra economiei şi vor fi luate în calcul în următoarele previziuni elaborate de Banca Angliei. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰