Video Președintele Concurenței după ce a amendat băncile pentru ROBOR: "Nu e cartel, dar au încălcat regulile"
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Românii au plătit rate mai mari în pandemie, după ce 10 bănci s-au înţeles între ele să crească ROBOR-ul. Este concluzia anchetei Consiliului Concurenţei, finalizată după aproape 4 ani. Concluzie care a dus la amendarea instituţiilor bancare cu aproape 4 miliarde de lei, cea mai mare sumă din istorie pentru această înţelegere şi pentru manipulare. Preşedintele Consiliului Concurenţei a venit cu clarificări. Nu este vorba despre un cartel, ci despre un schimb de informaţii care ar fi dus la creşterea ROBOR-ului. Lucru total interzis în regulile de concurenţă.
"Nu e un cartel. E un schimb de informaţii stabilit de meteodologii, comunicări între ele, faptul că în momentul în care tu cotezi ai jumătate de oră în care trebuie să spui la cât stabileşti în ziua respectivă indicii din partea băncii tale. În timpul ăsta ei puteau să vadă ce făceau ceilalţi şi se puteau influenţa unii pe alţii. Nu e ok să facă treaba asta, au încălcat regulile de concurenţă. Regulile spun că bancile trebuie să coteze independent şi să aiba un anumit risc", a spus Bogdan Chiriţoiu.
Consiliul Concurenţei a amendat 10 bănci cu o sumă totală de 3,73 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 710 milioane de euro, după ce a constatat o coordonare a comportamentului acestora în procesul de stabilire a indicelui ROBOR.
Reacţia băncilor a venit şi ea rapid: resping vehement acuzațiile și spun că se vor apăra pe toate căile legale. Unele dintre ele au anunţat deja că vor merge în instanţă. Este vorba despre BCR, Raiffeisen Bank, Banca Transilvania, CEC Bank, BRD-Groupe Societe Generale SA şi UniCredit Bank.
Lista băncilor amendate
Amenzile au fost aplicate astfel: Banca Comercială Română SA - 577,36 milioane lei; BRD-Groupe Société Générale SA - 412,47 milioane lei; Banca Transilvania S.A. - 875,74 milioane lei; Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA) - 85,03 milioane lei; ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala Bucureşt - 405,91 milioane lei; Raiffeisen Bank România SA - 442,49 milioane lei; Exim Banca Românească SA - 96,49 milioane lei; CEC Bank SA - : 332,98 milioane lei; UniCredit Bank SA - 431,03 milioane lei; Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA - 28,1 milioane lei; Libra Internet Bank SA - 45,86 milioane lei.
Cum vor putea să-şi recupereze banii clienţii băncilor
Sute de mii de oameni care au avut credite legate de ROBOR ar putea, la un moment dat, să dea băncile în judecată. Dar până acolo mai este mult.
Băncile au la dispoziție 30 de zile să conteste decizia Consiliului Concurenței. Și au anunțat deja că vor face acest lucru. De exemplu, șeful celei mai mari bănci din România acuză autoritatea de concurenţă că nu înțelege modul în care funcționează sistemul financiar și că decizia încurajează populismul. Așadar, urmează mai întâi procese, iar acestea pot dura ani de zile. Cinci ani, în cel mai optimist scenariu.
-
Băncile amendate de Consiliul Concurenţei pentru manipularea ROBOR ameninţă că vor merge în instanţă
-
Amenzi record pentru 10 bănci în scandalul ROBOR. Consiliul Concurenţei le dă 60 de zile să vină cu măsuri
-
Ancheta care zguduie sistemul bancar. Inspectorii au verificat inclusiv conversaţiile şefilor
Abia dacă instanțele vor menține decizia Consiliului Concurenței, clienții care se consideră păgubiți vor putea merge mai departe cu procese civile. Fie individual, fie prin acțiuni colective. În acele procese, oamenii vor trebui să demonstreze că au avut credit legat de ROBOR, că rata le-a crescut și că au plătit mai mult din cauza manipulării indicelui.
ROBOR a explodat în câteva luni. Mai exact, de la 1,4% în august 2021, a trecut de 3% in ianuarie 2022 pentru ca în octombrie 2022 să depăşească 8%. Această creștere s-a văzut direct în ratele oamenilor. Concret, pentru un credit de 70.000 de euro, un român plătea în 2021 o rată de 1.100 de lei. Un an mai târziu rata s-a triplat.
Băncile însă spun că ROBOR a crescut din cauza contextului economic: inflație foarte mare, care a ajuns spre 17%, dobânzi mai mari peste tot și lipsă de lichiditate în sistemul bancar, adică erau mai puțini bani disponibili între bănci. Iar atunci când banii sunt mai puțini, dobânda crește.
