Judecătorii se plâng de noua lege a salarizării: preşedintele ÎCCJ câștigă mai puțin ca un parlamentar
Asociaţia Forumul Judecătorilor din România a transmis, luni, o scrisoare deschisă către ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, în care arată că trecerea către un nou sistem de salarizare trebuie să se facă astfel încât niciun magistrat să nu înregistreze o diminuare a venitului salarial net avut la data intrării în vigoare a noii legi.
Adaugă-ne ca sursă preferată în GoogleJudecătorii avertizează că în situaţia în care salariile magistraţilor s-ar diminua, acest aspect ar risca să conducă la un exod din profesie a celor care se pot pensiona în baza vechii legislaţii, potrivit News.ro.
Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, asociaţie profesională a judecătorilor, a transmis luni, mai multe propuneri referitoare la proiectul legii salarizării.
”În primul rând, remunerarea magistraţilor trebuie să fie stabilită conform rolului şi responsabilităţilor pe care le au aceştia într-un stat de drept şi să aibă un nivel suficient de ridicat pentru a-i face imuni la orice presiune menită să influenţeze deciziile. Salarizarea trebuie să asigure judecătorilor şi procurorilor o reală independenţă economică, cerinţă esenţială pentru protecţia acestora împotriva oricărei atingeri aduse independenţei şi imparţialităţii lor în înfăptuirea actului de justiţie”, arată asociaţia în scrisoarea deschisă.
Potrivit judecătorilor, ”singura echivalare salarială care poate fi impusă magistraţilor este echivalarea cu indemnizaţiile stabilite la nivelul remuneraţiei demnitarilor sau a înalţilor funcţionari, salarizarea având în vedere tocmai exercitarea funcţiilor de putere constituită în stat, puterea judecătorească, egală cu puterea legislativă şi puterea executivă”.
”Considerăm că propunerea din Anexa nr. V – Familia Ocupaţională de Funcţii Bugetare „Justiţie” şi Curtea Constituţională este de natură să creeze dezechilibre semnificative în ierarhia funcţiilor publice şi afectează principiul echilibrului puterilor în stat. Cu titlu de exemplu, un judecător ÎCCJ cu vechime peste 20 de ani ar urma să aibă un coeficient de doar 5,50, nivel care este inferior coeficientului unui senator sau deputat (6,00) şi cu mult sub cel al Preşedintelui Senatului sau al Camerei Deputaţilor (7,50), fiind greu de acceptat din perspectivă constituţională ca preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să fie salarizat sub nivelul unui parlamentar ori sub conducătorii puterii legislative sau executive. Preşedintele României are un coeficient de 8,00, Prim-ministrul 7,50 şi preşedinţii celor două Camere tot 7,50, iar plasarea preşedintelui instanţei supreme sub nivelul acestora erodează simbolic şi material independenţa şi prestigiul puterii judecătoreşti, contrar exigenţelor constituţionale”, explică Asociaţia Forumul Judecătorilor din România.
Asociaţia mai arată că ”situaţia devine şi mai gravă atunci când comparăm salariile judecătorilor cu funcţiile din Anexa nr. IX, Primarul general al Capitalei având un coeficient de 6,50, preşedinţii consiliilor judeţene şi primarii municipiilor reşedinţă de judeţ au 6,00, iar un judecător cu grad de tribunal cu vechime peste 20 de ani ajunge doar la 5,10”.
”Aceasta înseamnă că un primar al cărui act administrativ este verificat şi eventual anulat de un judecător de la un tribunal câştigă substanţial mai mult decât judecătorul care exercită controlul de legalitate asupra sa. Aceste raporturi inversează ierarhia constituţională, deoarece puterea care aplică legea şi controlează legalitatea actelor celorlalte autorităţi publice este subevaluată faţă de funcţiile politice şi administrative, judecătorii rămânând sub nivelul multor demnitari şi funcţionari publici, deşi rolul lor este esenţial pentru statul de drept”, se arată în scrisoarea deschisă.
Mai mult, spun judecătorii, ”numeroase funcţii de demnitate publică din Anexa nr. IX beneficiază de coeficienţi superiori celor ai judecătorilor curţilor de apel şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie: Avocatul Poporului (6,26), Preşedintele Consiliului Legislativ (6,26), Preşedintele Curţii de Conturi (6,26), Vicepreşedintele Curţii de Conturi (6,15), consilierii de conturi (6,00), Preşedintele Consiliului Concurenţei (6,26), consilierii de concurenţă (5,76), Preşedintele CNA (6,26) şi membrii CNA (5,76)”.
”Toate aceste poziţii au coeficienţi mai mari decât maximul acordat judecătorilor de la instanţa supremă (5,50), ceea ce accentuează disproporţia, în condiţiile în care actele acestora sunt verificate pentru legalitate de judecătorii curţilor de apel şi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, precizează Forumul Judecătorilor din România.
Sindicatul mai arată că, din punct de vedere constituţional, o asemenea configuraţie riscă să afecteze independenţa justiţiei, fiind esenţial ca Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (indiferent de persoana care ocupă această poziţie) să fie poziţionat cel puţin la nivelul conducătorilor celorlalte două puteri (7,20–7,50), iar judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să depăşească coeficientul unui deputat sau senator.
”Totodată, judecătorii de tribunal ar trebui să aibă coeficienţi cel puţin egali sau superiori primarilor de municipii mari, respectiv funcţionarilor publici din autorităţile publice, ale căror acte şi lucrări sunt supuse controlului judecătoresc, ţinând cont de responsabilitatea controlului actelor administrative”, spun judecătorii.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
Înapoi la Homepage
