Antena Meniu Search
x
LIVE

Război civil în Europa: Cele două alianţe care se bat pentru viitorul industriei auto. În ce tabără e România

Europa intră într-un adevărat război civil din cauza divergenţelor cu privire la interzicerea motoarelor auto cu ardere internă, relatează Politico. S-au format şi tabere: echipa Germaniei, în care se află şi România, se confruntă cu echipa Franței pentru viitorul industriei auto din UE.

De Redactia Observator la 14.03.2023, 18:35
Război civil în Europa: Cele două alianţe care se bat pentru viitorul industriei auto. În ce tabără e România
Război civil în Europa: Cele două alianţe care se bat pentru viitorul industriei auto. În ce tabără e România - Shutterstock

Viitorul motoarelor cu ardere internă se transformă într-un război franco-german. O alianță de ţări condusă de Germania se opune legislației UE care îşi propune ca motoarele cu ardere internă să devină istorie ca parte a eforturilor de a reduce a emisiilor de gaze cu efect de seră din sistemul de transport european. Transporturile reprezintă aproximativ un sfert din emisiile UE. Germania vrea asigurări mai clare că maşinile noi cu motoare cu combustie internă vor putea fi vândute şi după 2035, dacă vor funcţiona cu combustibili cu emisii neutre de CO2, adică aşa-numiţii e-combustibili.

Miniștri Transporturilor dintr-un grup de țări etichetate drept "iubitoare de maşini" spun că regulile care vor să pună capăt vânzărilor de mașini noi pe benzină şi motorină până în 2035 - deja acceptate de Parlamentul European și agreate în principiu de țările membre - necesită modificări, se arată în analiza Politico. Agenţia Reuters scrie că iniţiativa este sprijinită şi de România alături de Cehia, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, Ungaria şi Slovacia. În tabără cealaltă se află Franţa, Spania, Belgia, Suedia, Danemarca, Irlanda și Țările de Jos.

"Nu există nicio propunere din partea Comisiei Europene care să corespundă cu ceea ce ne așteptăm și de aceea nu ne-am atins încă obiectivul", a declarat ministrul german al Transporturilor, Volker Wissing, după o întâlnire de luni la Strasbourg. Dar Franța nu plănuiește să se predea, scrie Politico. Parisul şi Madridul au semnalat că vor sprijini planul UE de "zero emisii de CO2 pentru 2035", unind două dintre cele mai mari țări auto din UE cu un grup de state mai mici deja angajate să reducă emisiile de CO2. 

"Suntem gata să luptăm pentru asta, pentru că a amâna este o greșeală de mediu și, de asemenea, cred că este o greșeală economică", a declarat luni ministrul francez al Economiei, Bruno Le Maire, înaintea întâlnirii de la Strasbourg. 

Pe acelaşi subiect

Germania formează o alianță împotriva renunțării treptate la motoarelor cu ardere internă până în 2035

În colțul opus, guvernul german, alături de aliații Italia, Polonia, Bulgaria și Cehia, face presiuni pentru ca mașinile cu motoare cu ardere internă să treacă pe e-combustibili, o alternativă sintetică și oarecum mai ecologică la combustibilii fosili. Împreună, au suficientă forţă pentru a se opune proiectului, inclusiv normelor Euro 7, precum și regulilor de eficientizare a combustibilului pentru camioane.

Propunerea de reglementare legislativă numită Euro 7, pe care ţările UE şi europarlamentarii vor începe să o negocieze în acest an, ar înăspri limitele pentru emisiile poluante, dăunătoare pentru sănătate, inclusiv oxizii de azot. Bruxellesul spune că beneficiile pentru sănătate sunt mult mai mari decât costurile. Însă aceste ţări se opun normelor propuse, despre care spun că sunt împovărătoare pentru industrie. Cele mai multe dintre ele au sectoare mari de producţie auto, notează Reuters. Un oficial al UE a declarat că miniştrii au discutat luni despre termenele "nerealiste" ale legislaţiei şi despre problemele legate de echipamentele de aplicare a acesteia.

Nu tuturor le pasă de e-combustibili la fel de mult ca nemților, a reacţionat Martin Kupka, ministrul ceh al Transporturilor care a convocat summitul "alianței motoarelor" de la Strasbourg. O listă cu cereri care va acoperi toate cele trei acte legislative privind maşinile va fi trimisă în zilele următoare către Comisia Europeană.

Germania a respins deja o încercare a Bruxelles-ului pentru un armistițiu din 2035. Săptămâna trecută, Comisia Europeană era dispusă să întărească textul convenit privind standardele de emisii de CO2 pentru 2035, pentru a include o portiţă referitoare la e-combustibilii, dar Berlinul nu este de acord. Ministerul Transporturilor din Germania este controlat de partidul FDP din care face parte Volker Wissing. FDP se teme de schimbarea profundă cauzată de tranziția către vehiculele electrice, care ar ucide sute de companii specializate în componente pentru motoare cu combustie internă.

Comisia are o marjă de lucru mică pentru a găsi un acord, deoarece Parlamentul European a declarat că nu va modifica textul final convenit anul trecut. Este foarte puțin timp pentru a acționa înainte de alegerile europene de anul viitor. "Nu ne putem lăsa sub presiunea timpului, pentru că nu noi am lăsat problema nerezolvată luni de zile", a spus Wissing, argumentând că Comisia ar fi trebuit să rezolve problema vara trecută.

Nici propunerile de înființare a unui grup de lucru care să evalueze opțiunile pentru e-carburanți și să accepte să se întoarcă și să revizuiască legea în 2026, o practică standard pentru legislația UE, nu au fost acceptabile. "Nu este ceea ce avem nevoie", a spus Wissing. FDP dorește o legislație complet separată care să acopere e-combustibilii, dar redactarea ar dura timp și nu există nicio garanție că va fi aprobată oricum de Parlament și alte țări.

Ministrul ceh Kupka a spus că grupul este încrezător că se va putea ajunge la un acord în următoarele zile cu Comisia, inclusiv pentru "o derogare obligatorie din punct de vedere juridic în alte moduri, nu prin modificarea legislației". Şi industria auto europeană face lobby pentru a slăbi legislaţia UE. Directorul general al Porsche, Oliver Blume, a declarat luni că, în opinia sa, Berlinul "face paşii corespunzători" pentru a se asigura că după 2035 se pot folosi combustibili ecologici în maşinile noi cu motoare cu combustie.

Diviziuni în UE privind viitorul industriei auto

Franța nu este interesată să schimbe o măsură convenită după aproape doi ani întortocheați de discuții, finalizate în timpul președinției sale în Consiliul European, anul trecut, și care are nevoie doar de o ștampilă oficială de aprobare din partea miniștrilor pentru a deveni lege. "Din punct de vedere economic este incoerent, din punct de vedere industrial este periculos, nu este în interesul nostru național, nu este în interesul producătorilor noștri și, mai presus de toate, nu este în interesul planetei", a spus Le Maire despre eforturile de a bloca planul.

Dezacordul aliniază Franța cu alte țări precum Spania, Belgia, Suedia, Danemarca, Irlanda și Țările de Jos care susțin ţinta de mașini "curate" pentru 2035. Conflictul subminează aspiraţia Europei de a fi un lider global în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și, de asemenea, riscă să amplifice dezbateri despre raportul de putere în politica blocului comunitar.

"Pentru francezi, această situație reprezintă și o oportunitate", a declarat un diplomat dintr-o țară care susţine interzicerea motoarelor cu ardere internă. "Cu cât pot contribui mai mult la ideea că Germania se ocupă singură de asta, cu atât mai mult întărește opinia conform căreia germanii sunt un partener nesigur în Europa".

Le Maire vrea ca producătorii europeni de automobile să treacă rapid la maşinile electrice și sprijină prin programe masive de subvenții vehiculele electrice, precum și eforturile UE de a vărsa miliarde în crearea unei industrie autohtone de baterii pentru maşini. Şi Spania are planuri similare.  Pentru Le Maire, este mai important să accelereze trecerea Europei către vehiculele electrice decât să încetinească ritmul tranziției, creând incertitudine în jurul anului 2035. "Nu putem spune că există o urgență climatică, pe care o cunoaștem cu toții în orașe, în metropolele încă mult prea poluate, și apoi să facem un pas înapoi de la obiectivul trecerii la vehicule electrice" a spus Le Maire.

Parlamentul European a aprobat reducerea emisiilor de CO2 ale statelor membre cu 40% până în 2030

Parlamentul European şi-a dat marţi acordul final pentru înăsprirea ţintelor naţionale referitoare la reducerea emisiilor de CO2 şi totodată a adoptat un obiectiv mai ambiţios privind absorbţiile de carbon ale ecosistemelor naturale precum pădurile, transmite Reuters.

Primul act normativ adoptat marţi are în vedere revizuirea aşa-numitului Regulament privind partajarea eforturilor. Textul stabileşte reduceri anuale obligatorii ale emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) pentru transporturile rutiere, încălzirea clădirilor, agricultură, micile instalaţii industriale şi gestionarea deşeurilor pentru fiecare stat membru al Uniunii şi reglementează în momentul de faţă circa 60% din toate emisiile din Uniune.

Textul revizuit creşte obiectivul de reducere a GES pentru 2030 de la 30% la 40% comparativ cu nivelurile din 2005. Pentru prima oară, toate ţările Uniunii trebuie acum să reducă emisiile de GES cu 10%-50%, în funcţie de ţară. Obiectivele pentru 2030 ale fiecărui stat membru sunt stabilite în funcţie de PIB-ul pe cap de locuitor şi de raportul cost-eficacitate. De asemenea, statele membre vor trebui să garanteze anual că nu depăşesc nivelul anual de emisii de gaze cu efect de seră alocate.

"Prin această lege, facem un mare pas înainte spre atingerea obiectivelor climatice ale Uniunii. Noile norme referitoare la reducerea emisiilor naţionale garantează că toate statele membre îşi aduc contribuţia în acest sens şi că eliminăm diverse lacune existente", a declarat raportoarea Jessica Polfjärd (PPE, Suedia).

Cel de al doilea act normativ, adoptat marţi, vizează revizuirea regulamentului referitor la sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinaţiei terenurilor şi silviculturii (LULUCF). Acesta urmăreşte îmbunătăţirea absorbanţilor naturali de carbon pentru ca Uniunea Europeană să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 şi pentru a îmbunătăţi biodiversitatea, aşa cum prevede Pactul verde european.

Obiectivul Uniunii Europene pentru 2030 referitor la absorbţiile nete de gaze cu efect de seră (GES) în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinaţiei terenurilor şi silviculturii va fi stabilit la 310 milioane de tone de CO2 echivalent, o cantitate cu aproximativ 15% mai mare decât cea vizată actual. Noul obiectiv al Uniunii ar trebui să reducă, până în 2030, emisiile de gaze cu efect de seră din Uniune cu circa 57% (faţă de obiectivul precedent de 55%), comparativ cu nivelurile din 1990.

Toate ţările Uniunii vor avea obiective obligatorii la nivel naţional pentru 2030 referitoare la absorbţiile şi emisiile din LULUCF pornind de la nivelurile recente de absorbţie şi de la potenţialul lor de creştere. Normele actuale se vor aplica până în 2025, iar ţările Uniunii vor trebui să se asigure că emisiile din sectorul LULUCF nu depăşesc cantitatea de emisii absorbite. Din 2026, ţările Uniunii vor avea un buget pe patru ani, pentru perioada 2026-2029, în loc de obiective anuale obligatorii.

"Absorbanţii din Uniunea Europeană au înregistrat un declin în ultimul deceniu. Această lege va obliga sectorul exploatării terenurilor să contribuie la combaterea crizei climatice. Acum avem un obiectiv mai ambiţios şi o serie de garanţii, precum date de o calitate superioară şi cerinţe de raportare mai stricte, mai multă transparenţă, dar şi o revizuire până în 2025", a declarat raportul Ville Niinisto (Verzi/ALE, Finlanda). Parlamentul European a aprobat ambele legi cu o majoritate confortabilă. În lunile următoare legile urmează să fie supuse votului în statele membre UE şi, dacă vor fi aprobate, vor intra în vigoare. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News!

Observator » Stiri economice » Război civil în Europa: Cele două alianţe care se bat pentru viitorul industriei auto. În ce tabără e România