Vitamina care costă 50 de bani şi ar putea încetini îmbătrânirea. Ce doză recomandă specialiştii
O vitamină administrată zilnic ar putea contribui la încetinirea procesului de îmbătrânire, potrivit unui nou studiu realizat de cercetătorii de la Harvard. Oamenii de ştiinţă au descoperit că vitamina poate reduce scurtarea telomerilor, structuri care protejează cromozomii şi care sunt asociate cu îmbătrânirea biologică.
Cercetarea, publicată în revista The American Journal of Clinical Nutrition, confirmă rezultatele unor studii anterioare care au indicat o posibilă legătură între vitamina D şi încetinirea unor procese asociate îmbătrânirii, scrie The New York Post.
Potrivit specialiştilor, administrarea zilnică a vitaminei D ar putea contribui la protejarea telomerilor, structuri aflate la capetele cromozomilor, case se scurtează pe măsură ce organismul îmbătrâneşte.
Telomerii sunt comparaţi adesea cu învelişurile din plastic de la capetele şireturilor, deoarece au rolul de a proteja cromozomii. Studiile anterioare au arătat că scurtarea acestora este asociată cu un risc mai mare de probleme de sănătate şi mortalitate.
De asemenea, cercetări precedente au sugerat că persoanele cu niveluri mai ridicate de vitamina D în sânge tind să aibă telomeri mai lungi.
Ce au descoperit cercetătorii după patru ani de administrare a vitaminei D
În cadrul noului studiu, aproximativ 1.000 de persoane cu vârste de cel puţin 50 de ani au fost împărţite aleatoriu în două grupuri. Participanţii din primul grup au primit zilnic 2.000 de unităţi internaţionale (UI) de vitamina D, în timp ce persoanele din celălalt grup au primit un placebo.
După patru ani, cercetătorii au constatat că scurtarea telomerilor în cazul participanţilor care au luat vitamina D a fost mai mică de jumătate faţă de cea observată în grupul placebo.
În plus, persoanele care au primit vitamina D au prezentat mai puţine boli autoimune şi niveluri mai reduse ale markerilor inflamatori.
JoAnn Manson, profesor de medicină la Harvard Medical School şi autorul principal al studiului, a explicat că rezultatele "sugerează un rol promiţător al vitaminei D în încetinirea unuia dintre mecanismele îmbătrânirii biologice şi ale bolilor cronice asociate vârstei".
Deşi amploarea efectului protector asupra telomerilor i-a surprins pe cercetători, Manson a declarat pentru Fox News Digital că rezultatele sunt în concordanţă cu dovezile ştiinţifice anterioare.
"Vitamina D reduce inflamaţia, una dintre principalele cauze ale scurtării telomerilor şi ale bolilor cronice asociate îmbătrânirii", a explicat acesta.
Câtă vitamina D ar trebui să consumăm zilnic
Stabilirea unui nivel adecvat de vitamina D în sânge rămâne un subiect controversat în comunitatea medicală, potrivit cercetătoarei de la Harvard.
În cadrul studiului, administrarea unei doze zilnice de 2.000 de UI de vitamina D s-a dovedit foarte sigură, fără efecte secundare sau reacţii adverse raportate.
Cu toate acestea, JoAnn Manson atrage atenţia că recomandările privind nivelurile optime de vitamina D diferă în funcţie de organizaţiile medicale, laboratoare şi ţări. Cercetătoarea a precizat că U.S. Preventive Services Task Force şi majoritatea societăţilor medicale profesionale din Statele Unite nu recomandă testarea universală a nivelului vitaminei D din sânge şi nici administrarea de rutină a suplimentelor.
Potrivit recomandărilor Academiei Naţionale de Medicină din SUA, adulţii cu vârste de până la 70 de ani ar trebui să consume zilnic 600 UI de vitamina D, iar cei care depăşesc această vârstă, 800 UI.
În schimb, recomandările recente ale Endocrine Society sugerează că suplimentele cu vitamina D ar putea fi benefice pentru persoanele de peste 75 de ani, sugari şi copii, femei însărcinate şi persoanele diagnosticate cu prediabet, fără a indica însă o doză specifică. Pentru cei care sunt îngrijoraţi că nu obţin suficientă vitamina D din alimentaţie sau din expunerea la soare, Manson consideră că administrarea zilnică a unui supliment de 1.000-2.000 UI ar fi o opţiune rezonabilă.
Alimentele care conţin vitamina D
Vitamina D poate fi obţinută atât prin alimentaţie, cât şi prin expunerea la lumina soarelui. În SUA, numeroase produse alimentare, precum lactatele, cerealele şi sucul de portocale, sunt îmbogăţite cu vitamina D.
"Peştii graşi, precum somonul, sardinele şi tonul, dar şi ciupercile sălbatice sunt alte surse", a precizat Manson.
Există însă categorii de persoane care prezintă un risc mai ridicat de deficit de vitamina D. Printre acestea se numără persoanele care locuiesc în centre de îngrijire, cele care suferă de afecţiuni ce împiedică absorbţia nutrienţilor, precum boala Crohn, sau boala celiacă, dar şi pacienţii trataţi pentru osteoporoză ori alte probleme ale sănătăţii osoase.
De asemenea, persoanele care au restricţii alimentare importante, inclusiv cele cu intoleranţă severă la lactoză, pot fi mai expuse riscului de deficit.
Excesul de vitamina D poate fi periculos
Deşi studiul indică posibile beneficii ale vitaminei D asupra proceselor asociate îmbătrânirii, cercetătorii avertizează că administrarea unor cantităţi excesive poate avea efecte negative asupra sănătăţii.
"Mai mult nu înseamnă neapărat mai bine, iar dozele foarte mari, precum cele care depăşesc 10.000 UI pe zi, pot fi asociate cu niveluri crescute de calciu în sânge sau urină şi cu toxicitate", a avertizat cercetătoarea.
"Deşi este mult mai uşor să iei o pastilă decât să faci mişcare în aer liber şi să mănânci sănătos, aceşti factori ai stilului de viaţă vor contribui mai mult la menţinerea sănătăţii şi la reducerea riscului de boli cardiovasculare, cancer, diabet de tip 2 şi alte boli cronice asociate îmbătrânirii", a spus ea.
Potrivit medicului, o plimbare de 15 minute la prânz, de câteva ori pe săptămână, oferă de regulă suficientă expunere la soare pentru ca pielea să sintetizeze vitamina D.
