Video Somonul norvegian înghite crapul românesc. Importăm mai mult de 100.000 de tone de peşte şi produse din peşte
N-are balta peşte! Din 10 kilograme, nouă sunt aduse din Asia, Africa sau Marea Mediterană. Producţia internă acoperă doar o parte infimă din consum. Până şi restaurantele de pe litoral sau de pe malul Dunării suplimentează meniul cu importuri din ţări îndepărtate.
Peşte de import de la cap la coadă, aproape. Importăm mai mult de 100.000 de tone de peşte şi produse din peşte, de 10 ori mai mult decât exportăm. Cel mai des mâncăm specii din Vietnam, Tanzania, Ecuador, Norvegia, Grecia şi Spania. Producţia locală este firavă.
"Se vinde foarte bine carasul, care este produs românesc, novacul, fitofagul, şalăul merge foarte bine şi calcanul de Marea Neagră. Din Grecia, biban, doradă, păstrăv, pentru că sunt şi preţurile mai accesibile, somonul care vine din Norvegia", explică Silviu Roiu, proprietar magazin peşte proaspăt.
"Sunt puţini furnizori în România care să ofere acte. Noi participăm la licitaţie în Spania. Lunea se încarcă, miercurea dimineaţa ajunge la ora 06:00 la Bucureşti. Avem de două ori pe săptămână. În ultimul timp se comandă foarte mult biban, pentru că nu are oase şi este foarte gustos. De la 80, 90 lei, poate să ajungă şi la 250 de lei", explică Sorin Barbu, proprietar magazin peşte proaspăt.
"Producem majoritar crap şi păstrăv, dar chiar şi aşa nu ne acoperim necesarul de consum. Ultimele date arată că la 5400 de tone de crap produse în România, importăm aproape tot atât. Iar dacă vorbim despre păstrăv, importăm mai mult decât producem", explică Ingrid Tîrziu, reporter Observator.
Cel mai cerut este peştele de apă dulce - caras, şalău, crap sau păstrăv. Iar din Marea Neagră, mâncăm cel mai des şprot, hamsie sau guvid. Chiar şi aşa, restaurantele de pe litoral şi din Deltă sunt nevoite să apeleze şi la importuri.
"În această perioadă, pescuim scrumbie, calcan, a început şi hamsia. Ca importuri, avem biban, doradă sau pentru procesare mai folosim şi macrou. În locaţia noastră, cred că 70% vine din pescuitul autohton şi diferenţa vine din import", explică Alexandru Munteanu, manager cherhana.
"80% din peştele pe care îl găsiţi la vitrinele noastre provine din import din Grecia şi prea puţin autohton. Sunt specii de exemplu pe care le vând foarte bine, stavrid, chefal, care nu sunt la noi în momentul acesta şi nu-mi permit să stau cu vitrina goală", explică Elena Mihălică, proprietar pescărie.
Deşi există cerere, producţia internă este mică fiindcă pescuitul în ape naturale se supune unor reguli stricte pentru protejarea resursele, iar acvacultura nu este foarte dezvoltată.
"În ultimii cinci ani de zile, secetă hidrologică severă, pentru care Guvernul nu a luat nicio măsură de sprijin. De acvacultură, toată lumea a uitat, deşi mediul de viaţă pentru peşti este apa", a explicat Cătălin Platon, Romfish.
Consumul de peşte se menţine constant în ultimii ani: în jur de şase kilograme şi jumătate anual, de persoană.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
