Ţara din Europa cu cele mai ieftine apartamente noi. Cât costă un metru pătrat - studiu
România se menține pe poziția a treia în topul țărilor europene cu cele mai ieftine locuințe noi. Ţara noastră e urmată de Bosnia și Herțegovina și Grecia, cu un preț mediu de 1.504 euro/mp în 2023, în ușoară creștere de la 1.461 euro/mp în 2022.
Dacă în 2022 un român avea nevoie de 6,3 salarii medii brute anuale la nivel național pentru a cumpăra o locuință nouă de 70 mp, în 2023 media a scăzut la 5,9 salarii, ceea ce plasează țara pe locul patru în topul accesibilității, după Danemarca (4,7 salarii brute anuale), Norvegia (4,8) și Italia (5,3).
Ţara europeană cu cele mai scumpe locuinţe
Cea mai puțin accesibilă țară europeană dintre cele analizate este Cehia, cu 13,3 salarii brute anuale necesare pentru achiziționarea unei locuințe noi, urmată de Slovacia (12,7 salarii brute anuale), scrie Mediafax.
Calculele se referă la salariul mediu brut la nivel național în 2023 (adică înainte de impozitare), pentru o perioadă de 12 luni (anual).
- Ţara din Europa unde oamenii nu-şi mai pot cumpăra apartamente. Foarte multe se dau cu chirie, în regim hotelier
- Metropola în care milionarii au ajuns să-şi vândă locuinţele de lux la preţuri de nimic din cauza datoriilor
- De ce a ajuns un oraş european să oprească apa în apartamentele închiriate turiştilor: "Toleranță zero"
Parisul continuă să conducă topul celor mai scumpe orașe europene, cu un preț mediu de 14.900 euro/mp pentru un apartament nou, urmat de Munchen (10.900 EUR/mp) și centrul Londrei (8.018 EUR/mp).
În România, cel mai scump oraș este Cluj-Napoca, cu 2.434 euro/mp și o creștere de 3% față de anul precedent, în timp ce Bucureștiul ocupă locul al doilea, cu 1,726 euro/mp, urmat de Brașov, cu 1.618 euro/mp. Acest aspect plasează România printre puținele state europene în care cel mai scump oraș nu este capitala, alături de Belgia, al cărei clasament este condus de Antwerp, Italia cu Milano, Germania cu Munchen și Spania, unde Barcelona ocupă primul loc.
Gradul mediu de îndatorare a gospodăriilor este scăzut în Ungaria, România, Grecia, Slovenia și Croația, cu mai puțin de 30% din totalul creditelor rezidențiale restante raportat la venitul disponibil al gospodăriilor.
În schimb, statele din Europa Centrală, precum Republica Cehă, Austria sau Slovacia, au reușit să își mențină nivelul de îndatorare a gospodăriilor private între 40% și 60%. Franța și Germania - două dintre cele mai mari piețe rezidențiale din Europa - au încă rate ale datoriei private a gospodăriilor mai mici de 80%.
La polul opus, Danemarca, Norvegia și Țările de Jos au cele mai ridicate niveluri ale datoriei gospodăriilor. În timp ce Danemarca își limitează gradul de îndatorare sub 170%, Norvegia și Țările de Jos au înregistrat un grad de îndatorare de aproape 180%.
La compararea ratelor ipotecare medii, Polonia (8,1%), urmată de România (7,7%), Ungaria (7,4%) și Serbia (6,8%) au cele mai ridicate rate. O rată medie a dobânzii ipotecare de peste 4,5% a fost observată și în Cehia (5,9%), Danemarca (5,2%), Bosnia și Herțegovina (4,9%), Norvegia (4,8%), Italia și Regatul Unit (ambele 4,7%).
În schimb, cele mai mici rate ipotecare medii au fost observate în Bulgaria (2,5%), Spania - (3,1%), Belgia și Croația (3,3%), Franța, Slovenia și Portugalia (3,6%), Israel și Slovacia (3,8%), precum și în Austria (3,9%).
A 13-a ediție a studiului Deloitte Property Index analizează evoluția pieței imobiliare rezidențiale în 24 de țări și 69 de orașe în 2023.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰