"Taxa pe stâlp" a inflamat companiile energetice: Noul Guvern nu doar că va crește taxele, dar riscă să omoare și investițiile

Populaţia va fi cea care va plăti o parte din impozitul suplimentar pentru construcţiile considerate speciale, de 1,5%, prevăzut în "ordonanţa trenuleţ", prin creşterea preţului la gaze, energie electrică, produse petroliere şi energie termică, însă vor fi puternic afectate şi investiţiile viitoare în energie, avertizează preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă.

AEI: Noul Guvern nu doar că va crește taxele, dar riscă să omoare și investițiile din energie 

"Vechiul Guvern a cheltuit iresponsabil și acum Noul Vechi Guvern trebuie să acopere cheltuielile iresponsabile făcute de Vechiul, dar în fapt același Guvern. Deși toată lumea politică a promis că nu vor crește taxele, în fiecare zi suntem anunțați că noi și noi taxe apar. Chiar dacă suntem păcăliți că aceste taxe sunt adresate companiilor, ele vor fi plătite de populație urmare a creșterii prețurilor. Între măsurile propuse de a acoperi aceste cheltuieli se numără și un nou impozit suplimentar pentru construcțiile considerate speciale, de 1,5%, aplicabil cu data de 31 decembrie. 

Articolul care impune aceste impozite în ordonanța trenuleț, este în fapt modificarea articolul 498, alineatul 1, din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal: "Impozitul pe construcţii se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, din care se scade valoarea clădirilor pentru care se datorează impozit pe clădiri potrivit prevederilor titlului IX. Intră sub incidenţa acestor prevederi şi valoarea clădirilor din parcurile industriale, ştiinţifice şi tehnologice care, potrivit legii, nu beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe clădiri. În situația construcțiilor de natura domeniului public/privat al statului sau al UAT-urilor impozitul este datorat de contribuabilii care le au în administrare/concesiune/ folosință cu titlu gratuit/închiriere." Vorbim de sondele de țiței și gaze, clădirile stațiilor de tratare, clădirile stațiilor de comprimare, clădirile stațiilor de reglare, platforme, clădirile stațiilor de transpormare, clădirile centralelor hidroelectrice, clădirile centralelor termoelectrice etc.

Investițiile viitoare în energie vor fi puternic afectate. Vom vorbi de întârzieri, dar și de investitori care oricum au început să aibă îndoieli asupra a ideii de a investii în România. În situația în care nu vom reuși să menținem aceasta încredere într-un sistem de taxare predictibil în România, investițiile în sectorul energetic se vor restrânge și vom culege în maxim 2 ani (o dată cu oprirea reactorului numărul 1 de la Cernavodă) roadele și să ne pregătim de un scenariu extrem, precum cel din Republica Moldova, să alegem cine va avea și cine nu va avea lumină și căldură. 

O altă problemă foarte importantă este determinată de faptul că această taxă, va afecta investițiile în derulare atât de necesare în prezent în sectorul de gaze și energie electrică din considerente de securitate. În primul rând ne găsim într o situație extrem de periculoasă de a se rebloca (pentru a câta oară) investiții extraordinar de importante pentru securitatea energetică a României – Exploatarea Gazelor din Marea Neagră, Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, Centrala pe gaze naturale de la Mintia etc.. Avem un scenariu 2014, care se repetă și deja putem să anticipăm rezultatele pentru România.

Sigur Legea offshore prevede ca regimul fiscal specific al domeniului, care include și eventuale "impozite, taxe, contribuții sau tarife aplicabile asupra activelor specifice operațiunilor petroliere desfășurate de titularii de acorduri petroliere, cum ar fi: sonde, platforme marine, conducte, stații de tratare, măsurare, preluare, predare a petrolului", va fi aplicat pe toată perioada derulării acordurilor petroliere în forma existentă la data de 1 ianuarie 2023, când nu exista impozit pe construcții speciale, dar Codul Fiscal este o lege care se aplică cu prioritate. Astfel, aceste taxe se vor aplica și pentru investițiile din Marea Neagră și care poate ridica din nou problema exploatării acestor gaze.

Dar pe lângă problema de securitate (reducerea/înghețarea investițiilor), care o crează această ”ordonanță trenuleț” toate aceste taxe se vor regăsi în tarife și în cheltuielile de producție, și mai departe în prețuri. Analizând doar valorile clădirilor speciale din sectorul de gaze naturale (sonde de gaze, platforme și clădiri aferente instalațiilor tehnologice), am evaluat o creștere a prețului la gaze cu cca 2,7% față de prețul plafonat existent în prezent.

Populația va fi pusă să acopere o parte din cheltuielile iresponsabile, prin creșterea prețului la gaze, energie electrică, produse petroliere și energie termică, urmare a taxelor pe clădiri speciale impuse de Noul Guvern de la 1 ianuarie 2025 Trădare, interese, dorința de prăbușirea sistemului energetic al României, prostie sau disperare. Aceasta este întrebarea?" arată un punct de vedere transmis de Dumitru Chisăliţă, preşedintele AEI.

FPE: Taxa de 1,5% pe construcțiile speciale amenință investițiile și competitivitatea economică

Federația Patronală a Energie (FPE) își exprimă şi ea "profunda îngrijorare în legătură cu propunerea recentă de introducere a unei taxe de 1,5% aplicabile construcțiilor speciale (așa numita "taxă pe stâlp"), inclusă în Ordonanța de Urgență privind unele măsuri fiscalbugetare pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025."

FPE atrage atenția Guvernului că această măsură "a fost propusă fără o consultare transparentă și fără un dialog social prealabil cu actorii relevanți din domeniu. Federația subliniază că astfel de inițiative contravin principiilor bunei guvernări și recentelor promisiuni făcute în cadrul dialogului social dintre Guvern și patronate".  Deși FPE "înțelege necesitatea Guvernului de a adopta măsuri fiscale pentru asigurarea sustenabilității bugetare, consideră că această taxă este excesivă și ar putea avea un impact sever asupra sectoarelor economice strategice."

FPE atenționează asupra unor aspecte esențiale ce trebuie cunoscute:

• 1. Impact economic negativ Taxa de 1,5% pe construcțiile speciale reprezintă o povară fiscală majoră care va afecta competitivitatea companiilor din domeniul energetic și din alte sectoare strategice. Într-un context economic deja marcat de instabilitate și lipsă de predictibilitate, această măsură descurajează semnificativ investițiile în sectoare strategice, de interes național și provoacă firmele să reducă locurile de muncă și să pună presiune pe prețurile finale suportate de consumatori. Acest impozit va afecta semnificativ contribuabilii care au investit foarte mult și pe termen lung (dat fiind faptul că impozitul este direct proporțional cu valoarea investițiilor efectuate). Impozitul, aplicat retroactiv asupra investițiilor deja realizate, poate duce la scumpiri, reducerea consumului și creșterea inflației. În lipsa posibilității de transferare a costurilor către prețuri finale, companiile vor avea mai puține resurse pentru dezvoltare, afectând tranziția energetică și economia verde. De asemenea, măsura agravează problemele financiare din sector, punând în pericol securitatea energetică și determinând unele companii să renunțe la investiții sau chiar să-și înceteze activitatea, cu impact negativ asupra șomajului și economiei.
• 2. Contradicția cu obiectivele strategice ale României Impozitarea construcțiilor speciale poate afecta domenii cheie, precum energia regenerabilă, producția de gaze naturale și infrastructura critică, limitând capacitatea țării de a-și atinge obiectivele de tranziție energetică și dezvoltare durabilă. Mai mult, acest impozit încalcă prevederile Legii Offshore privind stabilitatea.
• 3. Baza de impunere neadecvată Propunerea de impozitare pe baza valorii brute a activelor, fără a ține cont de uzura acestora, reprezintă o abordare economică eronată. FPE consideră că baza de impunere ar trebui să fie valoarea fiscală rămasă neamortizată, care reflectă mai fidel realitatea economică. Activele din categoria construcții au cele mai mari durate normale de funcționare din întreg catalogul de clasificare a mijloacelor fixe, majoritatea activelor situându-se în intervalul 10-60 de ani (foarte puține tipuri de active au o durată de funcționare sub 10 ani). În condițiile în care cota de 1,5% pe an se aplică la valoarea brută a activelor, rezultă că o societate este obligată să plătească la bugetul statului între 15% și 90% din valoarea activului achiziționat pentru scopuri productive. Din această perspectivă impozitul se dovedește nu numai excesiv, dar reprezintă și o dovadă de neînțelegere de către inițiatorii actului normativ a impactului pe care această măsură urmează să îl aibă asupra funcționării economiei reale, cu efecte dezastruoase pe termen mediu și lung.
• 4. Taxarea activelor inactive Includerea în baza de impozitare a activelor aflate în inactivitate, conservare sau casare este nejustificată economic și ar putea duce la o dublare a poverii fiscale pentru companiile care modernizează infrastructura. 5. Lipsa de transparență și dialog social Introducerea acestei măsuri fără consultarea prealabilă a mediului de afaceri contravine angajamentelor Guvernului privind transparența și dialogul social, punând sub semnul întrebării echitatea și sustenabilitatea măsurii propuse. Solicitările FPE 1. Reanalizarea măsurii fiscale propuse, având în vedere impactul său negativ asupra economiei. 2. Inițierea unui dialog social real cu actorii relevanți din industrie și patronate.
• 3. Identificarea de alternative fiscale echilibrate, care să asigure stabilitatea bugetară fără a afecta competitivitatea economică și încrederea investitorilor. FPE își exprimă disponibilitatea de a contribui cu expertiza sa la formularea unei politici fiscale echitabile și sustenabile, care să sprijine dezvoltarea economică a României.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰