Bucureștiul la oră de vârf: în curând vei putea scurta drumul folosind inteligența artificială

Dacă locuiești în București, știi cum arată o zi obișnuită la volan: mult timp pierdut pentru distanțe scurte și un aer greu la orele de vârf. Datele confirmă senzația. În 2023, capitala a intrat în topul celor mai aglomerate orașe din lume; printre vârfuri, pe 28 noiembrie, a fost nevoie de 36 de minute și 50 de secunde pentru un tronson de 10 km, potrivit analizelor care citează TomTom Traffic Index. În clasamentul pe 2023, Bucureștiul apare între primele zece la nivel global la congestie.

La capitolul poluare urbană, tabloul european rămâne complicat, iar România nu face excepție: o parte semnificativă a populației din orașe este expusă peste pragurile de protecție ale UE pentru mai mulți poluanți, arată fișa de țară publicată de Agenția Europeană de Mediu.

Întrebarea firească este ce putem îmbunătăți rapid, fără șantiere uriașe. Răspunsul scurt: să folosim mai bine infrastructura pe care o avem, cu ajutorul datelor și al inteligenței artificiale. Există exemple clare în orașe care au încercat deja soluții tehnologice pentru trafic.

Pittsburgh a testat un sistem dezvoltat împreună cu cercetători de la Carnegie Mellon: semafoare care se ajustează în timp real după fluxul de mașini. În programul pilot pilot, așteptarea la semafor a scăzut cu aproximativ 40%, timpii de călătorie cu circa 25–26%, iar emisiile estimate cu peste 20%. Nu înseamnă trafic perfect, dar înseamnă minute câștigate în fiecare zi și mai puține opriri inutile.

Londra folosește de ani buni controlul adaptiv SCOOT. Autoritățile locale notează că, acolo unde e instalat, s-au constatat cp întârzierile au scăzut cu 12% și opririle forțate cu 8%. Vorbim despre o rețea uriașă, cu mii de semafoare pe care Transport for London le optimizează constant prin senzori și analiză în timp real.

Singapore operează GLIDE, un sistem care sincronizează semafoarele pe bulevardele principale, astfel încât șoferii să aibă cât mai puține opriri consecutive. Esența este reacția continuă la flux, nu o „programare fixă” pentru toată ziua, iar autoritatea de transport publică explică deschis cum se ajustează timpii de verde în funcție de trafic.

Aceste proiecte arată că tehnologia poate livra câteva procente bune în minus la timpi și opriri. Pare puțin, dar pe durata unui an înseamnă ore întregi câștigate și mai puțin combustibil ars. Pentru un oraș ca Bucureștiul, unde aglomerația e constantă, câștigul se simte la buzunar și în calitatea aerului.

Unde intră AI-ul în această ecuație? La semaforizare, prin modele care învață tiparele fiecărei intersecții și coordonează un întreg bulevard, inclusiv cu prioritate pentru transportul public în momentele critice. La rute, prin recomandarea unei viteze care să prindă „culoarea verde la semafor”, ceea ce reduce frânările și accelerațiile bruște. La încărcarea mașinilor electrice, prin programarea dinamică a stațiilor în funcție de cerere și rețea, astfel încât să nu blochezi parcările și să eviți vârfurile locale. La siguranță, prin detectarea automată a conflictelor în intersecții și mici ajustări de timp pentru traversări aglomerate. Sunt abordări folosite deja în rețele mari, unde operatorul de trafic are acces la senzori și la date în timp real.

Dacă vrem ca astfel de soluții să fie testate și aici, avem un cadru foarte concret: Bursa SAB 2025. Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României a deschis înscrierile pentru proiecte în care inteligența artificială e ingredientul principal într-o soluție de mobilitate urbană. Tema din acest an este „Pune inteligența artificială în mișcare. Implică AI într-o inovație de mobilitate urbană”. Înscrierile sunt deschise până pe 30 septembrie 2025, premiul este de 5.000 de euro, iar câștigătorul își va prezenta proiectul la standul Senatului Științific în cadrul Salonului Auto București & Accesorii, la Romexpo, între 7–12 octombrie 2025. Sunt acceptate proiecte individuale sau de echipă, din țară și din diaspora.

Merită să aplici chiar dacă ești o echipă mică? Da, pentru că în mobilitate diferența o fac rezultatele care se pot măsura: minute tăiate de pe un bulevard mare, opriri mai puține pe un traseu, emisii estimate în scădere. Exact astfel de indicatori au raportat orașele care au încercat deja sisteme adaptive, iar Bursa SAB oferă un cadru unde ideile pot trece din laborator pe teren.

Pe scurt, avem o problemă clară – trafic lent și aer încărcat –, avem soluții demonstrate în alte orașe și avem, în sfârșit, o poartă dedicată ideilor aplicabile: Bursa SAB 2025 a Senatului Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României. Restul ține de capacitatea noastră de a pune la aceeași masă datele, ingineria și administrația și de a cere rezultate care se văd în timp și în kilometri parcurși.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰