Comisia Europeană a lansat Pachetul pentru educaţie şi competenţe. Ce schimbări urmează pentru elevii români

• Ce conţine şi care sunt obiectivele
• Competențe de bază mai bune pentru fiecare elev
• Condiții de lucru mai bune pentru profesori, rezultate la învățătură mai bune pentru elevi
• Tehnologii mai eficiente și mai sigure în educație 
• Strategia pentru educație și formare profesională
• Competențe și investiții în educație la nivel european

Vicepreşedinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, a prezentat, joi, Pachetul european pentru educaţie şi competenţe, în contextul în care aproximativ o treime dintre elevii europeni de 15 ani nu ating nivelul minim de competenţă la citire, iar o proporţie similară se înregistrează la matematică. În România, aproximativ 52% dintre elevii de 15 ani nu ating nivelul minim la matematică, iar 48% la citire.

Ce conţine şi care sunt obiectivele

Pachetul pentru Educație și Competențe este parte a Uniunii Competențelor și conține două propuneri de recomandare a Consiliului UE, precum și o inițiativă de creare a unui Consorțiu pentru infrastructură digitală europeană în educație. Strategia europeană pentru educație și formare profesională însoțește Pachetul. 

Pachetul pentru Educație și Competențe are trei obiective principale:

• Competențe de bază mai bune pentru fiecare elev
• Condiții de lucru mai bune pentru toți profesorii
• Tehnologii digitale mai sigure în școli

Strategia europeană pentru educație și formare profesională va putea sprijini firmele mici să se implice în programe de ucenicie împreună cu organizațiile educaționale.

Principalele măsuri ale Pachetului sunt:

• Înființarea a 100 de noi Alianțe Școlare Europene în fiecare an, prin care profesorii din toată Europa să testeze și să aplice măsurile cele mai eficiente de creștere a competențelor de bază pentru elevi;
• Îmbunătățirea condițiilor de lucru ale profesorilor, a utilizării eficiente a AI pentru educație personalizată, precum și utilizarea soluțiilor digitale care reduc birocrația în actul educațional, prin Agenda Profesorilor și Academia Profesorilor 2.0;
• Utilizarea instrumentelor digitale sigure în școli – prin Consorțiul pentru o infrastructură digitală europeană în educație (EDU-EDIC), statele din UE vor putea testa împreună tehnologii de vârf dedicate educației, vor utiliza platforme digitale care fac schimb de informații automat și vor proteja datele elevilor.

Competențe de bază mai bune pentru fiecare elev

În Uniunea Europeană, aproximativ o treime dintre elevii de 15 ani nu ating nivelul de bază la citire, iar o proporție similară se înregistrează la matematică. La științe, unul din patru elevi se află sub acest prag.

În România, cele mai recente teste PISA arată că 52% dintre elevii de 15 ani nu ating nivelul minim de competență la matematică, în timp ce la citire procentul ajunge la 48%.

Fiecare tânăr european trebuie să poată crește într-un viitor în care materia de bază va fi schimbarea.

Soluții:

• Alianța Școlilor Europene. Fiecare Alianță de școli din Europa va alege cel puțin una dintre cele cinci competențe de bază – citire și scriere, matematică, științe, competențe digitale și civice. Școlile vor compara rezultatele și vor împărtăși metodele care îi ajută pe elevi, inclusiv pe cei din medii dezavantajate. Obiectivul este de a crea 100 de noi Alianțe în fiecare an. În România, patru școli din județele Buzău și Vâlcea participă deja la etapa-pilot a Alianțelor Școlilor. Europene, finanțată cu 20 de milioane de euro prin Erasmus+. 
• Rețeaua europeană de sprijin și consiliere. Va putea fi operațională în primul trimestru din 2027, cu proiecte-pilot finanțate prin Erasmus+ în 30 de regiuni. Profesorii și directorii vor putea cere îndrumare pentru sprijinul emoțional al elevilor, colaborarea cu părinții și folosirea inteligenței artificiale la clasă.

Condiții de lucru mai bune pentru profesori, rezultate la învățătură mai bune pentru elevi

25 din 27 de state membre se confruntă cu un deficit de cadre didactice. De asemenea, doar 1 din 5 profesori din Uniune crede ca vocea sa e auzită și că poate influența politicile educaționale.

La nivel național, cele mai recente date arată că România a pierdut aproape 5.000 de profesori într-un singur an, scădere suprapusă cu:

• creșterea de 20.000 a numărului de elevi, prima raportată din 2020;
• scăderea tarifului la plata cu ora;
• creșterea de la 18 la 20 de ore pe săptămână a normei didactice.

Soluții:

• Agenda Profesorilor Europeni. Obiectivele Agendei sunt îmbunătățirea condițiilor de lucru ale profesorilor, precum și atragerea și păstrarea în sistemul educațional a dascălilor buni, prin stimularea investițiilor în educație ale statelor membre. Agenda vizează transformarea digitală prin tehnologiile AI: profesorii vor fi implicați în dezvoltarea utilizării responsabile a AI pentru învățare, precum și a instrumentelor digitale care vor reduce birocrația în educație. Dialogul este o valoare fundamentală: Agenda prevede ca, de două ori pe ani, partenerii sociali din sistemele educaționale și reprezentanții profesorilor să ia parte la reuniunile Grupului la nivel înalt pentru Educație și Formare, identificând prioritățile și provocările, precum și măsurile concrete care trebuie implementate.
• Academiile Profesorilor 2.0. În cadrul programului, cadrele didactice aflate la început de carieră vor primi sprijin pentru lucrul la clasă. Profesorii vor fi implicați și în dezvoltarea unor instrumente digitale care să reducă timpul alocat sarcinilor administrative.
• Mobilitatea europeană a profesorilor. Împreună cu facilități specifice, acordate de administrațiile naționale, eliminarea birocrației din procedurile de portabilitate prin Actul de Portabilitate a Competențelor, pe care l-am propus încă din luna septembrie, va încuraja profesorii să predea în regiuni dezavantajate.

Tehnologii mai eficiente și mai sigure în educație 

Eurostat arată că 63,8% dintre tinerii de 16–24 de ani din UE au folosit inteligența artificială generativă în 2025.

În România, 40% dintre elevii de 15 ani spun că folosesc un chatbot AI ca să învețe cel puțin o dată pe săptămână. 

Soluții:

• Pentru prima dată, statele membre vor putea construi o bază digitală comună pentru educație la nivel european, prin Consorțiul pentru o infrastructură digitală europeană în Educație (EDU-EDIC): vor testa împreună tehnologii de vârf, vor verifica modul în care platformele lor educaționale pot face schimb de informații și vor stabili metode clare de protecție a datelor elevilor. 
• Avem în vedere dezvoltarea unui ecosistem de sprijin educațional: instrumentele validate și soluțiile inovative ale EDU-EDIC vor fi implementate în cadrul Alianțelor Școlilor Europene, pentru dezvoltarea competențelor de bază.
• Începând din viitorul an școlar, vom testa un Certificat de competențe în domeniul inteligenței artificiale pentru elevii de 15 ani, care vor învăța să verifice răspunsurile primite, să recunoască manipularea și să decidă când să lucreze fără IA.
• În 2027, Comisia va propune și un Angajament european pentru utilizarea sănătoasă a ecranelor. Școlile și familiile vor putea conveni asupra unor reguli privind timpul petrecut în fața ecranelor, siguranța online și echilibrul dintre activitățile digitale și cele fără ecran.

Strategia pentru educație și formare profesională

În 2025, doar 9,1% dintre absolvenții recenți de învățământ profesional de nivel mediu din România, cu vârste între 20 și 34 de ani, făcuseră cel puțin o lună de pregătire la un loc de muncă în timpul studiilor. Media UE era de 66%.

Obiectivele Strategiei sunt:

• îmbunătățirea calității și agilității învățământului profesional și tehnic;
• mobilizarea potențialului său pentru sectoarele strategice ale economiei și pentru tranzițiile pe piața muncii;
• stabilirea unui sistem educațional profesional mai deschis și mai interconectat

Încă de anul viitor, vom testa un accelerator european de formare sectorială, în care furnizorii de formare ar putea introduce cursuri scurte de specializare atunci când angajatorii au nevoie de competențe noi. 

Mecanicul auto de astăzi lucrează cu diagnosticare computerizată, senzori, electronică, sisteme de control și tehnologii care se schimbă rapid. Într-un atelier auto, un curs de formare sectorială ar putea pregăti un viitor mecanic să utilizeze cele mai noi tehnologii.

Competențe și investiții în educație la nivel european

În Uniunea Europeană, doar statele membre decid programa școlară. De asemenea, statele au competențe exclusive asupra finanțării sistemului educațional și asupra modului în care organizează școlile. 

În 2024, administrațiile publice din UE au investit 860 de miliarde de euro în educație, echivalentul a 4,8% din PIB-ul Uniunii și a 9,7% din cheltuielile publice. 

Conform atribuțiilor sale, Uniunea sprijină cooperarea și finanțează proiecte comune. Aproximativ 150 de miliarde de euro sunt deja investiți pentru finanțarea educației și a competențelor prin programele europene din exercițiul financiar 2021–2027, inclusiv Erasmus+ și Fondul Social European Plus.