Exclusiv INTERVIU: "Până la 50% dintre elevii români sunt analfabeţi funcţional". Radiografia făcută de Daniel David

Analfabetismul funcțional, risc de securitate națională

"În primul rând, sistemul de Educație este într-o reformă continuă în aproape orice țară. Niciodată lumea nu e mulțumită de cum funcționează. Totdeauna vrei ceva mai mult. Sistemul nostru însă are o problemă mult mai mare care afectează până la urmă țara. După diagnosticul pe care l-am făcut, diagnosticul QX, pentru mine a fost foarte important ca analfabetismul funcțional, care grevează sistemul de educație de pest 20-25 de ani, să fie recunoscut ca un risc de securitate națională și l-am introdus în Strategia Națională de Apărarea Țării", a spus Daniel David.

Reforma din Educație. Ce s-a schimbat și ce nu a fost dus la capăt

"Și l-am luat ca inimic principal, ca să spun așa, pentru că analfabetismul funcțional înseamnă că de 25 de ani ne punem pe piață generații care nu sunt adaptate nu doar pentru piața muncii, nu sunt adaptate pentru lumea în care trăiesc, generație vulnerabile la manipulare, la teorii conspiraționiste, generații care nu știu să fie asertive. Adică te baţi pentru drepturile tale, dar respecţi drepturilor altora. Ei bine, aceste generaţii devin agresive, polarizează lucrurile. Lucrurile pe care le-am făcut în Educație de multe ori nu s-au văzut foarte clar pentru că se vedeau crizele. Am avut o criză politică în primul mandat. și o criză fiscal-bugetară în al doilea mandat. Dar s-au întâmplat foarte multe lucruri în lupta asta cu analfabetismul funcțional", a mai spus acesta.

Până la 50% dintre elevi sunt analfabeți funcțional

"În zona liceului ajungem în jur de 40 și ceva la sută, dar dacă îi socotim și pe copiii care nu sunt în școală, adică care au abandonat școala, putem merge spre 50%. Este un scor uriaș. Este de neacceptat. Noi avem lumini în sistem, avem olimpici, avem profesori dedicați și avem lucruri foarte bune, dar sunt insule într-un ocean de probleme", a mai spus el.

De ce ar trebui schimbate Evaluarea Națională și Bacalaureatul

"Aș începe mai degrabă cu reforma curriculumului la nivel de liceu. Adică liceul a rămas în urmă sub aspectul legat de curriculum. Ce materii predai, câte ore pentru fiecare materie, ce conținuturi. Avem încă unele manuale foarte vechi, de 20-25 de ani. Acolo am început o reformă importantă, care ar trebui să se implementeze din toamnă. Planurile cadru, adică ce materii predai și câte ore asociate fiecărei discipline, au generat, așa cum ați văzut în spațiu public, discuții foarte importante, fiindcă am schimbat paradigma. N-am mai vrut ca ministrul să stabilească din cabinetul lui toate disciplinele și numărul de ore.

Deocamdată sunt în vigoare. Noul ministru continuă reforma, fiindca este una necesară, nu fiindcã am implementat-o eu sau am început eu să o implementez. Trebuie să o continue noul ministru pentru că avem nevoie de noi manuale, avem nevoie de training-ul profesorilor", a adăugat Daniel David.

Avem insule de performanță într-un ocean de probleme

"Noile materii...să continue. Corect. Și ce e foarte important este că am descentralizat decizia foarte mult. Adică există un volum, un număr de ore care este la dispoziția școlii și școala va hotărâ în ce direcție o să dea acele ore. Haideți să vă dau un exemplu. Poți să ai specializarea de matematică-informatică. Dar o școală poate să spună: noi avem câțiva profesori foarte buni de matematică și din orele alea disponibile pe care le am, le dau mai mult în zona de matematică. Altă școală, cu același profil de matematic-informatică, are o rețea de computere extraordinară, are informatician foarte bun și va putea să dea acele ore spre informatică. Și atunci ce faci? Deși ai acea specializare stabilită de minister, școala, împreună cu părinții, împreuną cu elevii, își poate personaliza profilul educațional, accentuând o componentă sau alta. Deci asta a fost o reformă foarte importantă și care trebuie să continue. Apoi am schimbat modul în care se vor face testările în clasele a doua, a patra și a șasea, pentru că până acum focalizarea era mai ales pe zona de matematică, științe, Limba Română și pe conținuturile predate în școală. Și am cerut să fie mai multe competențe din mai multe discipline testate, fiindcă, nu uitați, noi prin școală ar trebui să formăm opt competențele cheie. Care sunt ele? Lumea uită acest lucru. A trebuit să avem așa. Componenta de limbă și comunicare, componenta de multilingvism, componenta de STEM, dacă doriți, știință, tehnologie, inginerie și matematică, componenta de digitalizare, componenta de antreprenoriat, competența care se leagă de abilități pentru viață, competențele pentru cetățenie, competențele astea pentru ce înseamnă o societate democratică și foarte important, competențe pentru sensibilizare culturală", a mai spus fostul ministru al Educaţiei.

"Ne focalizăm pe matematică și Limba Română, iar la Bacalaureat mai extindem în anumite specializări. Și acesta este o greșeală. Și atunci, aceste testări vor viza mai multe competențe", a continuat el.

Bacalaureatul trebuie regândit

"În raportul QX eu am spus ce reforme ar trebui făcute. Pe cele mai multe dintre ele le-am implementat. Unele funcționează, altele sunt reglementate și este drept. Unele sunt doar problematizate, n-am apucat să le implementez. Și aici mă refer la faptul că ar trebui regândită Evaluarea Națională, clasa 8-a. Este anormal ca după un ciclu de gimnaziu, când noi trebuie să vizăm cele opt competențe cheie, toată testarea să vizeze două competențe din cele opt, să fie o evaluare punctuală, adică proba de matematică, proba de Limba Română și în funcție de această performanță să grevezi după aceea viața copilului la liceu. Este o mare greșeală. N-am apucat să fac acest lucru, deși am spus că trebuie făcut în raportul QX, pentru că au venit măsurile fiscal-bugetare și nu s-au mai putut aduce schimbări peste schimbări. Cred că Bacalaureatul la rândul lui trebuie regândit, mai ales în sensul că n-ar trebui să fie folosit pentru admitere la facultate. Bacalaureatul trebuie să fie un test care evaluează competențele pe care le-ai dobândit pe parcursul liceului. Dacă noi am face aceste două schimbări...copiii ar merge cu plăcere la școală, nu s-ar teme de școală. N-ar intra în logica a fricii că nu ştiu la ce liceu or să intre. Iar la liceu n-ar rămâne cu teamă față de Bacalaureat, că dacă nu ar lua o notă bună nu pot intra la nu știu ce facultate, iar daca nu ar lua ar avea un viitor incert. Am reduce industria meditațiilor. Pentru că industria meditațiilor așa se naște, prin cele două examene din clasa 8-a și prin Bacalaureat" - Daniel David.

Analfabetismul funcțional este risc de securitate națională

"În 2015, când am scris Psihologia Românilor, încă eram un sistem colectivist, cu instituții organizate foarte ierarhic. Și predicția mea a fost că, treptat, ne mutăm spre o țară cu un profil al unor indivizi autonomi, mai emancipați. Şi sistemul ierarhic se va schimba, puterea va fi mult mai distribuită. Bun, s-a întâmplat acest lucru și am monitorizat de-a lungul timpului. Am făcut o primă sinteză în 2020, am mai scris în anii trecuți, m-am oprit când eram ministru, că nu mi se părea normal să fiu și psiholog, și ministru. O să reiau aceste analize acum. Problema României este următoarea. Noi ne-am emancipat. Trecem din zona de individ colectivist. Un individ emancipat dorește să aibă voce ascultată, să fie băgat în seamă, să co-creeze, ca să spun așa, deciziile care-i afectează viața. Asta înseamnă un individ emancipant. Problema este că această emancipare vine pe un fond cu probleme educaționale la noi. V-am spus că de 20-25 de ani noi ducem generații întregi care se află în zona analfabetismului funcțional. Și nu-și judec pe ei, nu le reproșez oamenilor acest lucru, ci sistemului de educație și chiar cercetare care a produs, ca să spun așa, aceste generații. Și atunci când ai aceste generаții, așa cum v-am spus, care nu știu să fie asertive, nu ştiu că e ok să ai voce ascultată, că e foarte bine să te bați pentru drepturile tale, pentru valorile tale, dar trebuie să înveți că și alții au drepturi și trebuie să respecţi drepturile celorlalți. Noi trecem în agresivitate, adică mă bat pentru drepturile mele călcând în picioare drepturile și valorile sau demnitatea celorlalţi. Asta este o problemă mare" - Daniel David.

Școala produce agresivitate, nu asertivitate

"Dar asta există și în celelalte țări unde tensiunea există, dar nu este atât de mare. Noi avem instituțiile desenate încă greșit. Avem instituții desenate pentru oameni care respectă autoritatea și respectă ierarhia. Noi avem deja oameni la nivelul societății care nu mai respectă iararhia...Statele vestice de ce au un avantaj față de noi, deși și ele sunt supuse aceste presiuni?! Fiindcă n-au avut această concentrare a puterii sociale atât de mare. Adică în Statele Unite puterea era distribuită în diverse zone. În spațiu vestic puterea era distribuită, în România puterea era concentrată. Și acum, repet, instituțiile trebuie să se reinventeze. Trebuie să te reinventezi pentru a putea face față acestei noi societăți, trebuie regândite mecanismele democrației liberale. Nu știu cum și nimeni nu știe cum ar trebui să fie făcut acest lucru, dar nu mai poți rămâne în paradigma clasică.

În primul rând trebuie să înțeleagă că o instituție, oricum este ea, este mai bună decât lipsa unei instituții. Fiindcă altfel intervine anarhia, intervine haosul, vocea celui care strigă cel mai tare, pumnul, vocea celui care este cel mai puternic și acesta este un risc pentru tine și pentru viitorul copiilor tăi. Asta nu înseamnă că trebuie sa accepti instituția așa cum este. Poți să ceri schimbare, poți să ceri distribuirea puterii, poți sa ceri modificări, dar fă-o într-o variantă asertivă, nu uita totuși de un bun simț care trebuie să ne lege pe toți, ca oameni care trăim în aceeași țară. Bate-te pentru drepturile tale, dar respectă drepturilor și interesele celorlalți. Fii asertiv, nu agresiv. Agresivitatea ne distruge pe toții", a conchis el.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰