1 Decembrie 1918. O zi în care istoria naţională a fost definită

Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia consfinţea ceea ce în timpul primului război mondial nimeni nu îndrăznea să viseze, unirea Transilvaniei cu Regatul României. 

Sute de mii de oameni, de la simpli ţărani până la politicieni şi delegaţi oficiali din 130 de cercuri electorale intrau în cetatea de la Alba Iulia. Câteva ore mai târziu, Unirea este proclamată, iar câmpurile lui Horea, Cloşca şi Crişan răsunau în urale. Astăzi, la 100 de ani distanţă, locurile încă poartă încărcătura istorică a vremii.  

Pentru un vis măreţ, români din toate teritoriile au trecut Carpaţii. Cu trenul, cu căruţa, călare sau pe jos.

Înainte de plecarea spre Alba Iulia, femeile au țesut în casă steaguri tricolore, iar bărbații s-au îmbrăcat în costumele cele mai bune. Pentru Unirea atât de așteptată a poporului care a trăit separat. În dimineaţa zilei de 1 decembrie 1918, în Cetate, răsunau cântări. Textul Rezoluţiei Unirii era deja redactat de Vasile Goldiş.

Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banat, Crişana, Maramureş şi Sătmar urmau să se unească cu Regatul României. Nouă puncte ale Rezoluţiei au fost dezbătute în sala unirii din cetatea Alba Iulia, acolo unde 1228 de delegaţi au intrat în jurul orei 10 dimineaţa.

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

În timp ce la Alba Iulia se discutau ultimele detalii ale rezoluţiei, Regele Ferdinand şi Regina Maria intrau triumfal în Bucureşti. Războiul îi ţinuse aproape doi ani în exil.

La ceasurile 12, din ziua de 1 Decembrie, prin votarea unanimă a Rezolutiei, unirea Transilvaniei cu România era deja înfăptuită, iar opt lideri marcanţi mergeau pe dealurile de jur imprejurul Cetăţii pentru a citi Rezolutia votată aici.

Povestea Unirii nu ne-ar fi fost cunoscută fără prezenţa simplă a lui Samoilă Mârza. Un fotograf amator venit într-un suflet de pe linia frontului francez, atunci când a auzit ca Marea Unire urmează a fi înfăptuită.

Urcat pe o bicicletă şi cu un aparat foto prins pe portbagaj, Samoilă Mârza a imortalizat în şase fotografii momentul citirii Rezoluţiei Adunării Naționale. Cel care fusese angajat pentru pozele oficiale nu s-a prezentat. Aşa a ajuns Mîrza să fie denumit fotograful Unirii.

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

Astăzi, în satul natal, aflat la nici 15 kilometri de Alba Iulia, nepoţii poartă cu demnitate numele Mârza.

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

Aparatul foto este păstrat cu grijă în Muzeul de Istorie din Alba Iulia. Iar noi developăm momentele istorice. După citirea actului, de bucurie, românii şi-au aruncat cu toţii căciulile în aer. La ora prânzului, o sută de mii de oameni trăiau cu un entuziasm glorios idealul de o viaţă.

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

Unirea s-a făcut cu sânge. Românii au luptat frate contra frate în Primul Război Mondial.

Transilvania, Banatul şi Bucovina s-au aflat în componența Austro-Ungariei. Iar Basarabia, în imperiul țarist.

În 1918, însă, mariile imperii s-au prăbuşit, iar popoarele şi-au afirmat dreptul la autodeterminare. Barasabia a fost primul teritoriu românesc care s-a unit cu Regatul României. A urmat Bucovina, la 28 noiembrie 1918. Iar trei zile mai târziu, s-a întregit ţara şi spre Apus.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰