Video 24 ianuarie, Mica Unire. Ce sărbătorim de fapt. Evenimentele din 1859

Se împlinesc 166 de ani de la "Mica Unire". Astăzi sărbătorim nu doar un moment istoric, ci spiritul unui popor care a învins timpul şi neînţelegerile, şi care a reuşit să îşi unească destinul. Iar în toată țara se organizează evenimente. Totuși, anul acesta, manifestările se vor desfășura într-un cadru atipic.

Ce reprezintă Mica Unica sau Unirea Principatelor Române

Pe 24 ianuarie, românii sărbătoresc Unirea Principatelor Române, eveniment ce datează tocmai din 1859. Atunci, pe 24 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor al Ţării Româneşti, după ce, cu 19 zile înainte, pe 5 ianuarie 1859, acesta fusese ales şi domnitorul Moldovei.

Vezi și

Astfel s-a ajuns la unirea Moldovei cu Ţara Românească prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor în ambele principate. Practic, actul istoric de la 1859 a reprezentat primul pas pe calea înfăptuirii statului naţional unitar.

Acţiunea nu a fost pe placul Marilor Puteri ale momentului, fiind considerată o încălcare a Convenţiei de la Paris, însă misiuni speciale au vizitat capitale ale Marilor Puteri şi au câştigat sprijin pentru cauza românească, Franţa, Anglia, Rusia, Prusia şi Sardinia recunoscând Mica Unire încă din aprilie acelaşi an.

Mica Unirea a fost consolidată de principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar Constituţia adoptată a denumit noul stat România.

Cronologia evenimentelor din 1859

La mijlocul secolului al XIX-lea, destinul Moldovei și al Ţării Româneşti părea capturat între două imperii care se opuneau cu toată puterea unirii lor: Rusia și Imperiul Otoman. Însă, în urma războiului purtat între anii 1853-1856 în Crimeea, curajul și alianțele celor mari au schimbat cursul istoriei. Rusia a fost înfrântă de Marile Puteri, iar un nou capitol al destinului românesc începea să prindă contur.

După ani şi ani, dorința românilor s-a transformat, în sfârșit, în realitate. A fost un moment prielnic, în care condițiile istorice s-au aliniat perfect, iar ţara nostră, pe atunci un spațiu fragil, a început să se modeleze într-un stat modern.

Acum 166 de ani, pe fosta Uliță Nemțească, în inima Bucureștiului de astăzi, visul românilor devenea realitate. Era 24 ianuarie 1859 și, într-o zi încărcată de istorie, Moldova și Ţara Românească s-au îmbrățișat într-o unire profundă, un singur trup, un singur destin. Alexandru Ioan Cuza, ales cu doar 19 zile înainte domnitor al Moldovei, devenea și conducătorul Ţării Româneşti. 

Domnia sa a fost un vârtej de reforme, realizate cu viziune și determinare, hrănite de studiile sale la Paris, unde a învățat Litere, Drept și Științele Războiului. A fost creatorul primului serviciu poștal modern al țării, a pus piatra de temelie a Spitalului "Noul Pantelimon", contribuind cu 2000 de galbeni, și a deschis prima linie de cale ferată din România – București-Filaret-Giurgiu. Reformele sale nu doar că au schimbat fața țării, dar au condus-o pe drumul adevăratei transformări .

Reformele inițiate de Cuza, alături de urcarea pe tronul Principatelor Unite a lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, susținut de Franța și Prusia, au consolidat pentru totdeauna unirea din anul 1859 şi au făcut-o un act irevocabil. Potrivit constituției promulgate la 1 iulie, cele două Principate Unite au devenit oficial România, iar destinul națiunii a intrat pe un drum nou. 

 Cine a fost Alexandru Ioan Cuza

Născut în 1820, la Bârlad, Alexandru Ioan Cuza a luat calea armelor de tânăr, ajungând colonel în armata Moldovei. El a fost chiar principe al Moldovei şi al Ţării Româneşti în perioada 1859-1962, înainte să devină primul domnitor al României, perioada 1862-1866.

Şi-a pus amprenta pe cele două Principate şi, în cele din urmă, pe România, realizând o mulţime de reforme în special graţie studiilor de la Paris, studii în Litere, Drept şi Ştiinţele Războiului. 

A pus bazele primului serviciu poştal modern, a inaugurat aşa-numitul Spitalul "Noul Pantelimon", contribuind inclusiv cu o donaţie de 2000 de galbeni, şi a pus bazele primei linii de cale ferată din România, acordând companiei engleze Barkley-Stanisforth construirea liniei ferate București-Filaret-Giurgiu

Alexandru Ioan Cuza a abdicat în februarie 1866, în urma unui complot pus la cale de liberali radicali şi conservatori, şi şi-a petrecut ultimii ani din viaţă în exil, la Paris, Viena şi Wiesbaden, încetând din viaţă în mai 1873, într-o cameră a Hotel Europa din Heidelberg.

24 ianuarie 2025, zi liberă pentru români

Angajaţii şi elevii vor avea parte de o minivacanţă de trei zile până la finalul acestei luni. De fapt vorbim despre un weekend prelungit. Pe 24 ianuarie se sărbătoreşte Ziua Unirii Principatelor şi este zi liberă legală, angajaţii vor avea trei zile libere consecutive, dacă luăm în calcul şi sâmbăta şi duminica.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰