Video 36 de ani de când primul oraş s-a declarat liber de comunism. Locul de unde a început Revoluţia din 1989
Momente de aducere-aminte şi recunoştinţă! Sirenele au sunat ca acum 36 de ani la Timişoara, primul oraş care s-a declarat liber de comunism în decembrie 1989. Localnicii au înfruntat atunci gloanţele armatei trimise pe străzi de dictatorul Nicolae Ceuşescu şi au dat în toată ţara semnalul revoltei împotriva dictaturii. Revoluţionarii care au urcat atunci în balconul Operei pentru a-şi proclama libertatea au revenit astăzi în acelaşi loc pentru a transmite generaţiilor de acum energia schimbării.
Acum la Timişoara răsună din nou sirenele. Sunt 36 de ani de când oraşul devenea primul liber de comunism din România. Un sunet simbolic, care aminteşte de curajul celor care au ieşit pe stradă şi au schimbat istoria.
Pe 20 decembrie 1989, localnicii din Timişoara au declarat victoria democraţiei asupra dictaturii comuniste. Nu s-au lăsat intimidaţi de baia de sânge în care autorităţile au încercat să înece protestele începute de câteva zile, ca răspuns la tentativa regimului de a-l înlocui pe pastorul reformat Laszlo Tokes. Au umplut zona dintre catedrală şi Operă şi nu s-au mai temut de nimic.
36 de ani de când primul oraş s-a declarat liber de comunism
"Strigând libertate sau jos dictatorul era ceva care şi la nivel emoţional şi la nivel de stare de spirit a celor din jurul tău era ceva unic. Au fost zeci de mii, în 20, în jurul prânzului, când am urcat aici", a declarat Beni Oprea - revoluţionar.
De la balconul Operei, mai mulţi tineri curajoşi au cerut plecarea dictatorului comunist Nicolae Ceauşescu şi organizarea de alegeri libere.
"Noi nu am cerut mâncare, nu am cerut curent electric, nu am cerut apă caldă. Am cerut libertate", a declarat Gabriel Marinescu, revoluţionar.
"O unitate mai mare cum au avut atunci timişorenii şi oamenii, în general, nu cred că o să mai văd vreodată", a declarat Ştefan Florin Cuzic, revoluţionar.
Până pe 22 decembrie 1989, când dictatorul Nicolae Ceauşescu fugea din sediul central al partidului de la Bucureşti, forţele de represiune au omorât la Timişoara 72 de revoluţionari.
La comemorarea de astăzi a participat şi familia unuia dintre liderii revoluţiei de la Timişoara, Claudiu Iordache, care s-a stins în urmă cu patru ani.
"Exact aici, unde staţi dumneavoastră, a stat Claudiu. Noi privim şi vedem ce-au văzut el şi camarazii lui. El ne-a spus aşa: când am urcat în balcon, am ridicat privirea spre libertate. Ne plecăm în faţa celor care au luptat şi nu au supravieţuit. Şi-au dat viaţa pentru această libertate", a declarat Cristina Iordache, soţia revoluţionarului Claudiu Iordache.
"Eu, în liceu, la istorie, am avut o pagină legată de revoluţia română. Nu se zicea mai nimic. Am făcut Facultatea de Istorie, nu se zicea mare lucru de revoluţia română. Tinerii nu află prea multe şi probabil nu înţeleg ce s-a întâmplat aici acum 36 de ani", a declarat Alexandru Iordache, fiul revoluţionarului Claudiu Iordache.
Refuzul lui Ceauşescu de a recunoaşte setea de libertate
Dictatorul Nicolae Ceauşescu refuza să recunoscă, însă, setea de libertate de la Timişoara.
"Câteva grupuri de elemente huliganice au organizat o serie de manifestări şi incidente", a declarat Nicolae Ceauşescu, fost preşedinte al României.
Revoluţia începută la Timişoara era urmărită cu înfrigurare în Occident.
"Noi am urmărit totul la televizor, pentru că era vacanţa de Crăciun şi toată lumea se uita la televizor, toată lumea se uita la Revoluţia Română. Toţi am văzut imaginile teribile ale acelor timpuri", a declarat Nicolas Warnery, ambasadorul Franţei în România.
Pe 20 decembrie, comandanţii trimişi de la Bucureşti să oprească protestele s-au convins cu ochii lor că mulţimea nu mai putea fi oprită. Chemarea revoluţionarilor „Azi în Timişoara, mâine-n toată ţara!“ avea să aprindă peste câteva ore flăcăra revoltei şi în Capitală.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
