Observator » Evenimente » Bolnavii din România așteaptă aproape trei ani pentru tratamente noi: "Îi pierdem până atunci"

Video Bolnavii din România așteaptă aproape trei ani pentru tratamente noi: "Îi pierdem până atunci"

Editor Alexandra Paraschiv | Timp citire: 2 minute
Publicat la 20.11.2026, 09:05 | Modificat la 20.11.2026, 09:06

În România, un medicament nou ajunge la pacient după aproape trei ani de așteptare. Trei ani în care boala nu stă pe loc, iar pentru unii pacienți timpul înseamnă chiar șansa la viață. În cazul unui pacient oncologic nu mai vorbim despre o simplă întârziere birocratică. Vorbim despre tratamente care pot preveni complicații, multă suferință și chiar decese. Medicii, pacienții și producătorii de medicamente cer acum mai multă colaborare. Un prim pas este un parteneriat între Colegiul Medicilor și Asociația Producătorilor Internaționali de Medicamente. Iar propunerea este un Consiliu Național pentru Științele Vieții, unde autoritățile, medicii, cercetătorii și pacienții să găsească soluții împreună.

Doar 28 dintre cele 168 de medicamente noi aprobate în Uniunea Europeană între 2021-2024 au fost disponibile în România. Un bolnav de la noi din ţară trebuie să aştepte 1.110 zile până are acces la un tratament nou, dublu faţă de media europeană. Pentru mulţi e prea târziu.

"Boala nu așteaptă. Câteodată intervenția trebuie să se facă rapid, în câteva săptămâni. Ce facem dacă așteptăm trei ani de zile? Gândiți-vă la un pacient oncologic. Îl pierdem până atunci. Gândiți-vă la toți pacienții cu boli rare sau cu boli autoimune, în care suferința și durerile sunt foarte mari. Deci, dacă așteptăm trei ani, ajungem la dizabilitate, pierdem mai mult, la complicații ale bolii și tratăm mai greu și mai scump și pierdem și pacienți", a declarat Rozalina Lepădatu, președinte APAA.

România pierde în fiecare an cu 15.000 de pacienţi mai mult decât media din Uniunea Europeană. Din cauze tratabile.

Articolul continuă după reclamă

"Impactul finanțării sectorului de sănătate și accesul la medicația inovatoare sunt esențiale pentru pacient, pentru familia acestuia și pentru întreaga societate. Datele urmărite înseamnă creșterea speranței de viață, menținerea productivității în muncă și, în anumite situații, diferența dintre viață și moarte", a declarat Claudiu Cheleş, vicepreşedinte ARPIM.

"Forţa ştiinţei este cea care ne duce mai departe, ea ţine pacienţii în afara spitalelor, previne complicaţii, reduce costurile, îi redă societăţii, îi redă familiilor lor. Sănătatea nu este un cost, este o investiţie. Ceea ce îşi doresc pacienţii din România este un standard european de tratament şi noi trebuie să-l oferim", a declarat Radu Răşinar, preşedinte ARPIM.

Un prim pas spre schimbare este colaborarea dintre Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente și Colegiul Medicilor din România, care urmărește, între altele, schimbul de expertiză între profesioniștii din sănătate.

Pe acelaşi subiect

"Ne propunem să susținem cercetarea, să susținem medicina bazată pe dovezi, să combatem dezinformarea și să aducem cât mai aproape de oameni informații medicale, informații necesare care, de fapt, le apără viața. Ori de câte ori apare în spațiul public o informație falsă, aceasta poate să pună în pericol viața omului și considerăm că felul în care se transmit aceste informații clar, rapid și într-un limbaj care să fie accesibil pentru populație poate să facă diferența", a declarat Cătălina Poiană, preşedinte CMR.

Producătorii de medicamente propun și înființarea Consiliului Național pentru Științele Vieții, o platformă care să aducă la aceeași masă autoritățile, medicii, cercetătorii, industria și organizațiile de pacienți.

Alexandra Paraschiv

Editor al matinalului Observator de la Antena 1. ➜

Like