Video Cascada Bigăr, noi imagini filmate cu drona după surpare. Romsilva: ”Nu micșorarea debitului ar fi dus la prăbușire”

Săptămâna trecută un perete al cascadei Bigăr s-a surpat, probabil, din cauze naturale. Imediat după acest eveniment, mai mulți activiști au spus că o lucrare de captare parțială a izvorului Bigăr, realizată acum 33 de ani, ar fi cauzat surparea peretelui cascadei.

„În aceste imagini aeriene filmate acum câteva zile puteți observa că păstrăvăria Valea Miniș se află la o distanță apreciabilă de cascada Bigăr, la circa un kilometru distanță”, au scris pe Facebook, reprezentanții Romsilva.

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

Potrivit Romsilva, „Păstrăvăria Valea Miniș a fost construită în anii 1986 - 1988, cu 12 ani înainte de înființarea Parcului Național Cheile Nerei Beușnița, iar tot atunci a fost realizată și lucrarea de captare parțială a izvorului Bigăr, de atunci nefiind realizate alte intervenții și lucrări. Păstrăvăria Valea Miniș se află în Zona de Dezvoltare Durabilă a Parcului Național Cheile Nerei - Beușnița, unde aceste activități sunt permise, iar păstrăvăria are toate avizele și autorizațiile necesare. În acest video este inserată și o hartă cu zonarea internă a parcului, unde se poate observa poziționarea păstrăvăriei”.

Cascada Bigăr s-a format în timp, prin depunerea carbonatului de calciu din apele Izbucului Bigăr, care a fost acoperit de un covor de mușchi. Carbonatul de calciu pietrifică acest covor de mușchi, care se regenerează cu noi straturi de mușchi vii, astfel încât o cascadă de acest tip crește permanent în dimensiuni.

Cascada Bigăr s-a prăbușit sub propria greutate

Practic, Cascada Bigăr a atins dimensiuni considerabile ca greutate și volum și a cedat sub propria greutate, susțin specialiștii companiei care administrează rezervațiile naturale ale statului.

„Cantitatea de apă care să favorizeze depunerile carbonatului de calciu trebuie să fie una moderată pentru a facilita acest proces natural, deci nu o eventuală micșorare a debitului de apă ar fi dus la surparea peretelui cascadei”, mai spun cei de la Romsilva.

O cascadă de același tip, cascada Moceriș, tot din Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, a suferit o surpare similară în urmă cu cinci ani, iar în zona cascadei Bigăr există urme ale unor astfel de fenomene similare petrecute în trecut, precizează Romsilva.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰