Controversa alertelor în cazul depresurizării avionului pe Otopeni. Un pilot ia apărarea autorităţilor
După ce ministrul Alexandru Rogobete și șeful DSU, Raed Arafat, au fost acuzați că au panicat lumea în cazul depresurăzării avionului de pe Otopeni, pilotul Cezar Osiceanu a apărat pentru Observator reacția autorităților și a explicat că tot ce s-a făcut a respectat regulile internaționale și a fost o măsură de siguranță, nu un exces de zel.
A fost alertă duminică seară deasupra României. O aeronavă cu 186 de oameni la bord a fost nevoită să se întoarcă pe aeroportul Otopeni din cauza unui senzor care semnala o defecțiune gravă, apărută imediat după decolare. Pentru a ateriza în siguranță, avionul a zburat în cerc aproximativ o oră în sud-estul Bucureștiului. La Ministerul Sănătății s-a activat imediat o celulă de criză.
Într-o recţie pentru Observator, pilotul Cezar Osiceanu a explicat că ministrul Rogobete şi şeful DSU Raed Arafat au reacționat corect în conformitate cu procedurile internaționale de securitate aeriană.
Un pilot explică explică de ce autorităţile au reacţionat corect
"Pentru a se elimina toate suspiciunile legate de acțiunile publice ale dnilor Rogobete și Arafat precizez următoarele:
1. Declararea stării de urgență majoră MAY DAY obligă controlorul de trafic aerian să urmeze procedura internațională standard obligatorie de alertare la sol a tuturor organelor implicate: ministerul sănătății, ISU, poliția de frontieră etc
2. Acțiunile celor doi menționați de comunicare în mass media sunt legale și au avut ca scop în condițiile de trafic de ieri din București prevenirea populației în cazul eventualității producerii unei catastrofe situație ce ar fi necesitat transportul și spitalizarea de urgență a celor 190 de pasageri și membri ai echipajului
3. Deși în urma aplicării checklistului de urgență de către piloți avionul a fost stabilizat la o înălțime de sub 3.000 de metri acolo unde se poate respira fără oxigen suplimentar și s-a comunicat înlocuirea stării de MAY DAY cu cea de PAN PAN (alertă dar nu majoră) în vederea preîntâmpinării producerii unei catastrofe la aterizare S-au menținut măsurile de alertare luate (conditiile meteo și starea pistei la Otopeni fiind factori de susținere a acestor măsuri)", a explicat pilotul Cezar Osiceanu.
Într-o notă ironică, pilotul a conchis, spunând că "la fotbal și la aviație se pricepe toată lumea după cum putem observa".
Avionul a decolat după 10 ore
Avionul a decolat în cele din urmă, luni dimineaţă în jurul orei 08:30, după 10 ore. Incidentul ar fi fost cauzat de o problemă la sistemul de presurizare, situaţie în care echipajul a decis să coboare avionul de la peste 8.500 de metri la 3.000 de metri.
Aeronava a survolat aproximativ o oră deasupra judeţului Călăraşi. Traseul avionului a fost vizionat de peste 40.000 de oameni printr-o aplicaţie care permite urmărirea în timp real a poziției avioanelor aflate în zbor. În acel timp, a fost cel mai urmărit zbor la nivel internaţional.
Incidentul, explicat de pilotul Cezar Osiceanu
Pilotul Cezar Osiceanu a explicat că avionul, având plinul de combustibil complet, a trebuit să consume o cantitate precisă pentru a reduce greutatea la aterizare. De asemenea, aeronava a efectuat un zbor în zona de așteptare (holding) timp de aproximativ o oră, conform indicațiilor traficului aerian, pentru a se asigura că toate procedurile speciale sunt respectate. În timpul zborului în holding, pasagerii au rămas în scaunele lor, cu centurile fixate, iar echipajul de cabină a oferit asistență și primul ajutor celor care au avut nevoie.
"Manevrele piloților la bord au o parte din memorie si alta din checklist și se bazează pe punerea imediată a măștilor de oxigen, punerea semnalului “legați centurile”, inițierea imediată a coborârii de urgență la un nivel de zbor sub 3000 de metri înălțime.
Concomitent cu sesizarea automată a depresurizării de către sistemele de avertizare ale avionului în cabina pasagerilor vor cădea automat măștile de oxigen pe care pasagerii trebuie să și le pună singuri. Aici intervin probleme mari deoarece majoritatea pasagerilor nu sunt atenți la urcarea în avion când însoțitorii de bord fac prezentarea mijloacelor de salvare și instrucțiunile de utilizare a acestor măști de oxigen.
În cazul specific, avionul executa o cursa charter plină cu pasageri spre Hurgada și avea făcut plinul cu combustibil. Această situație implică ca pentru reușita unei aterizări în siguranță la Otopeni să se aplice mai multe proceduri speciale printre care și consumarea unei cantități de combustibil strict prevăzute pentru ca avionul să poată reduce greutatea la aterizare.
De aceea avionul are de executat zbor în zona de așteptare (holding) timp de o oră după cum a comunicat organelor de trafic aerian. În această perioadă de zbor în holding pasagerii stau legați în scaun, echipajul de cabină oferă primul ajutor pasagerilor", spune pilotul.
Înapoi la HomepagePuteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰