Video De ce crește anxietatea în rândul tinerilor. Explicațiile antropologului Alec Bălășescu

Prezentator: Sunt mai fragile societățile de astăzi? Mai fragile, mai vulnerabile, mai anxioase? Sau este doar o impresie?

Alec Bălăşescu, antropolog: Mai anxioase. De altfel, despre asta vorbește și cartea lui Jonathan Haidt, "Generația anxioasă", care tratează fenomenul sinuciderilor în rândul adolescenților. El pornește de la observația că, undeva după 2006-2007, a crescut foarte mult numărul acestor cazuri, mai ales în rândul fetelor. Autorul corelează acest fenomen cu apariția și răspândirea rețelelor sociale.

Prezentator: Asta să fie o legătură? Un factor declanșator?

Alec Bălăşescu, antropolog:Un factor important, dar nu singurul. Vorbim despre o corelație, nu despre o cauzalitate. Dacă ne întoarcem la clasici, la Émile Durkheim, care a scris celebrul eseu „Despre sinucidere”, la sfârșitul secolului al XIX-lea, el vorbea despre o societate anomică. Ce înseamnă asta? Sunt câteva caracteristici, printre care însingurarea și deschiderea unei prăpăstii a dorințelor.

Prezentator: Ce înseamnă asta?

Alec Bălăşescu, antropolog: Înseamnă că, dacă într-o societate li se spune oamenilor că pot avea orice își doresc, se creează o prăpastie care nu poate fi umplută niciodată.

Prezentator: Adică o să ne dorim din ce în ce mai mult. Niciodată nu e suficient.

Alec Bălăşescu, antropolog: Exact. Într-o societate anomică, în care legăturile sociale sunt slabe și fragmentate, crește și riscul unor comportamente autodistructive. Avem semnale care ne despart în loc să ne apropie.

Prezentator: Dați-ne exemple.

Alec Bălăşescu, antropolog: Această împărțire pe identități de tot felul: generația Alpha, generația Z și așa mai departe.

Prezentator: Faptul că le numim, le etichetăm?

Alec Bălăşescu, antropolog: Ne raportăm la ele ca și cum ar fi categorii complet diferite și incomunicabile. Creăm caste. De fapt, multe studii arată că diferențele nu sunt atât de mari. E și mult marketing la mijloc, iar marketingul funcționează prin segmentarea societății pentru a putea ținti diferite categorii de consumatori.

Prezentator: Ajungem și la capitalism...

Alec Bălăşescu, antropolog: Social media funcționează pe același mecanism al însingurării. Renunțăm la conexiuni reale, la relația cu cei din jur, pentru niște legături imaginare cu oameni aflați departe, care pot fi sau nu ceea ce pretind că sunt. În plus, apare dependența și comparația permanentă. La noi, comparația este foarte prezentă cultural. Tot timpul ne uităm la capra vecinului.

Prezentator: Iarba e mai verde dincolo.

Alec Bălăşescu, antropolog: Exact. Avem și o competitivitate exagerată, atât în sistemul de educație, cât și acasă.

Prezentator: Totuși, trăim în cele mai bune vremuri. Bunicii noștri au trecut prin războaie și prin perioade foarte grele. De ce nu intrau atât de ușor în mecanisme de autodistrugere?

Alec Bălăşescu, antropolog: Depinde ce înseamnă „bun”. Dacă vorbim despre confort material și acces la servicii medicale, da, fără îndoială. Dacă vorbim despre confort emoțional, nu sunt atât de sigur. E posibil să trăim într-o societate care încă nu știe să își îngrijească sănătatea mintală. Ea este la fel de importantă ca sănătatea fizică.

Prezentator: Concluzia este că sănătatea emoțională și sănătatea minții sunt extrem de importante, mai ales când vorbim despre adolescenți care ajung să creadă că nu mai există soluții. Urmează și perioada examenelor, care aduce mult stres. Important este să reziste, să caute sprijin în familie, la prieteni sau la un specialist.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰

Înapoi la Homepage