Video De ce mulți români simt depresie după Sărbători: "Cea mai mare anxietate sunt facturile de început de an"
S-a terminat vacanţa, a început munca în forţă, am reintrat în rutina programului de muncă - stres, termene limită, trafic sufocant. Pentru mulţi dintre noi, e foarte greu să ne readaptăm la această rutină, mai ales după perioada relaxantă de sărbători. Mai încercăm noi să ne fixăm rezoluţii, să ne facem planuri, dar parcă tot nu funcţionăm la capacitate maximă. Pe scurt, putem numi această stare "depresie post Sărbători". Psihologii confirmă fenomenul, dar ne recomandă să nu ne speriam. Sunt stări normale, care trec destul de repede, dacă ştim cum să le gestionăm corect.
Pentru mulți oameni, începutul de an nu vine cu entuziasm și obiective noi, ci cu și cu o stare greu de ignorat: un amestec de apatie, tristețe și lipsă de energie, care pare să revină ciclic, an după an.
"Anxietate după ce am petrecut, se pare că nu numai la mine, dar parcă toată lumea e mai tristă. Aşa o simt şi se vede pe feţele oamenilor că-s mai trişt ca altădată.", spune o femeie.
Am reintrat în rutina programului de muncă - stres, termene limită, trafic sufocant
"A fost puţin greu, pentru că urmează şi sesiunea. Sunt student, primele trei, patru zile, până mi-am intrat în ritm, îmi tot trecea prin cap ce-am făcut de Crăciun, ce-am făcut de Revelion.", spune un student.
"Potrivit datelor oficiale, aproximativ zece la sută din populaţia României este diagnosticată cu despresie. Totuşi, cifra reală este probabil mai mare, în principal din cauza stigmatizării, a accesului limitat la servicii de sănătate mintală şi a reticenţei oamenilor de a-şi raporta simptomele.", explică Diana Severin, reporter Observator.
Cum se manifestă "depresia post Sărbători"
Revenirea bruscă la rutina zilnică, cu responsabilități, termene limită și griji de tot felul, poate accentua această stare. Psihologii atrag atenția că perioada de după sărbători este adesea însoțită de dificultăți de concentrare, neliniște și o dispoziție generală scăzută.
"Este o stare în mare parte normală, care n-ar trebui să ne alarmeze. Dacă aceste stări neplăcute persistă mai mult de 2 săptămâni, atunci este foarte important să discutăm cu un specialist, preferabil cu un psiholog.", adaugă Viorel Stănescu, psiholog.
Presiunea de a "face schimbări radicale" poate deveni factor de stres suplimentar
Specialiștii spun că așteptările foarte mari de la începutul anului, comparațiile cu ceilalți și presiunea de a "face schimbări radicale" pot deveni factori de stres suplimentari, mai ales atunci când realitatea nu se aliniază cu planurile noastre.
"Cel mai simplu mod de a face aceste obiective realizabile, este să le împărţim în paşi mici, acţionabili şi să fim realişti în legătură cu timpul necesar, cu resursele necesare şi cu starea în care ne aflăm în acel moment. Repet, Ianuarie este o lună de reglaj, de tranziţie, nu o lună de performanţă.", mai spune psihologul.
"Cea mai mare anxietate pe care poate să i-o dea unui om cred că sunt facturile de la început de an care or să vină. Cred că asta e principala grijă. Cel puţin mie mi-e frică acum la început de an şi nu ştiu unde, păcat de copii şi păcat de lumea care nu are nici măcar un ban în buzunar.", mai spune o femeie.
Pentru alții, sprijinul vine din credință. Spun că rugăciunea și apropierea de valorile spirituale le oferă liniște și îi ajută să treacă mai ușor peste perioadele dificile.
"Mergem la biserică, rugăciunile pe care le spunem zilnic ne ajută şi ne cresc vibraţia interioară şi nu avem tangenţă cu depresia.", mai menţionează o femeie.
Statisticile mai arată că aproape 60% dintre români se consideră predispuși la depresie sau anxietate, depășind media europeană.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
